1. [DEX '09] BRAHMANISM s. n. Religie antică indiană întemeiată pe Vede, al cărei zeu suprem era Brahma. – Din fr. brahmanisme.
2. [MDA2] brahmanism sn [At: DA / V: bram~ / E: fr brahmanisme] Religie antică indiană întemeiată pe Vede, al cărei zeu suprem era Brahma.
3. [DEXI] brahmanism s.n. (teol., filos.) Sistem de gîndire religios și filosofic elaborat de brahmani, care reprezintă baza religiei hinduiste. ♦ Totalitatea instituțiilor și regulilor care țin de acest sistem. • /<fr. brahmanisme, cf. nm. pr. Brahma, zeitate în hinduism, principiu creator al lumii.
4. [CADE] *BRAHMANISM sbst. ⛪ Religiunea indiană al cărei zeu suprem Brahma, s’a încarnat succesiv într’o trinitate: Brahma, principiul creator, Vișnu, cel ce conservă și Siva, distrugătorul [fr.].
5. [DLRLC] BRAHMANISM s. n. Religie indiană, al cărei zeu suprem este Brahma.
6. [DLRM] BRAHMANISM s. n. Religie indiană, al cărei zeu suprem este Brahma. – Fr. brahmanisme.
7. [DN] BRAHMANISM s.n. Religie originară din India, a cărei divinitate superioară este Brahma. [< fr. brahmanisme].
8. [MDN '00] BRAHMANISM s. n. complex de religii indice, cu caracter politeist, a căror divinitate supremă este Brahma. (< fr. brahmanisme)
9. [Șăineanu, ed. VI] brahmanism n. religiune indiană a cării perfecționare e budhismul (150 milioane sectatori). După această doctrină religioasă, Brahma s’a incarnat succesiv în Brahma, Vișnu și Siva, constituind astfel o triplă incarnațiune sau trinitate (trimurti). Brahma, în prima-i incarnațiune, avu patru fii, din cari se trag cele patru caste ereditare ale Indiei, mai prejos de cari sunt paria sau necurații.
10. [MDA2] bramanism sm vz brahmanism
11. [Scriban] *brahmanízm n. (d. brahman). O religiune indiană a căreĭ perfecționare e budizmu și care are 150,000,000 de adepțĭ. După această doctrină, Brahma, zeu suprem, s’a încarnat succesiv în Brahma, Vișinu și Siva, constituind astfel o trinitate (trimurti). Brahma, în prima incarnațiune, a avut patru fiĭ, din care aŭ ĭeșit cele patru caste ereditare al Indiiĭ: Brahmaniĭ, Kšattriyas, Vaiçyas și Sudras, dedesuptu căroră îs paria saŭ necurațiĭ.
12. [DOOM 3] brahmanism s. n.
13. [DOOM 2] brahmanism s. n.
14. [DE] BRAHMANÍSM (< fr.) s. n. Sistem religios apărut în primele secole ale milen. 1 î. Hr. în India, inspirat direct din religia vedică. B. afirmă caracterul iluzoriu al lumii și ideea renașterilor și distrugerilor periodice ale lumii. Doctrina morală a b., care prevede răsplata postumă după felul cum fiecare și-a îndeplinit în viață datoria, stă la baza regimului castelor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL