1. [DEX '09] BOUREL, -EA, bourei, -ele, s. m., adj. 1. S. m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S. m. Melc (I). – Bour + suf. -el.
2. [MDA2] bourel1 sm [At: MARIAN, Î. 178 / Pl: ~ei / E: bour + -el] 1-2 (Șhp) Bour (1) (mic).
3. [MDA2] bourel2 sm [At: LB / V: boier~ / Pl: ~ei / E: bour + -el] 1 Melc. 2 (Ent) Rădașcă (Lucanus cervus). 3 (Orn) Împărățel. 4 (Pan) Instrument ce însoțește „Plugușorul” în ziua de Anul Nou, care scoate un fel de muget ca al boului Si: buhai.
4. [DEXI] bourel, -ea s.m., adj. 1 s.m. Dim. al lui bour. Vițăluși și bourei se prăbușeau (CAM.). ♦ Analog, (reg.) Melc. Rămînea cu ceasurile să se uite la bourei (AGÂR). 2 s.m. Fig. Mamelon. Sub alba haină de noapte, de la gît în jos se trădau boureii sînilor (EMIN.). 3 adj. Care are coame ca ale bourului; bourean. • sil. bo-u-. pl. -ei, -ele. /bour + -el.
5. [CADE] BOUREL I. sm. 1 🐒 = dim. BOUR 1 ¶ 2 Trans. 🐙 Melc (prin asemănarea antenelor acestuia cu coarnele bourului) (BUD.) (PĂC.) ¶ 3 🐦 = PITULICE ¶ 4 🐙 = RĂDAȘCĂ. II. adj. 1 Cu coarne ca ale bourului: boi bourei ¶ 2 pr. anal. Țeapăn, tare: Cu țîțele bourele, Chiar ca două turturele (STAM.) sînii bourei (DEM.); ‼ sm.: de la gît în jos se trădau boureii sînilor (EMIN.).
6. [DEX '98] BOUREL, -EA, bourei, -ele, s. m., adj. 1. S. m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S. m. Melc (1). – Bour + suf. -el.
7. [DLRLC] BOUREL2, -EA, bourei, -ele, adj. Cu coarne ascuțite ca ale bourului. Boi bourei... Înfrunte țintați, în coarne ferați. ALECSANDRI, P. P. 102. ♦ (Substantivat, m.) Sfîrc (al sînului). Sub alba haină de noapte, de la gît în jos se trădau boureii sînilor. EMINESCU, N. 63. ◊ Pronunțat: bo-u-.
8. [DLRLC] BOUREL1, bourei, s. m. Diminutiv al lui bou. 1. v. bou (1), Vițeluși, bourei se prăbușeau sub fuga boilor negri. CAMILAR, N. II 48. 2. (Regional) Melc. Bourei, bourei, Scoate coarne de vițel... POP. – Pronunțat: bo-u-.
9. [DLRM] BOUREL1, bourei, s. m. 1. Diminutiv al lui bour (1). 2. (Reg.) Melc.
10. [DLRM] BOUREL2, -EA, bourei, -ele, adj. Cu coarne ca ale bourului (1). – Din bour + suf. -el.
11. [Șăineanu, ed. VI] bourel m. 1. bou (ca răsfățare): 12 boi bourei la coadă codalbei POP.; 2. nume dat melcului (din cauza coarnelor sale); 3. Buc. sfredeluș, numit și ochiu-boului (această păsărică nefiind mai mare decât un ochiu de bou).
12. [Scriban] bourél m., pl. eĭ. Bourean, boŭ drăgălaș. Sfredeluș, o pasăre. Melc, culbec (în jocurile copiilor).
13. [DOOM 3] !bourel1 (desp. bo-u-) adj. m., pl. bourei; f. bourică, pl. bourele
14. [DOOM 3] bourel2 (bou mic; melc) (desp. bo-u-) s. m., pl. bourei
15. [DOOM 2] !bourel1 (bo-u-) adj. m., pl. bourei; f. bourea, pl. bourele
16. [DOOM 2] bourel2 (bou mic, melc) (bo-u-) s. m., pl. bourei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL