1. [DEX '09] BOTRIOCEFAL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale (Diphyllobothrium latum). [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothriocéphale.
2. [MDA2] botriocefal sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr bothriocéphale] Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit (Diphyllobotrium latum).
3. [DEXI] botriocefal s.m. (zool) Vierme intestinal parazit, din clasa cestodelor, în formă de panglică, avînd o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește în intestinul subțire al omului și al unor animale care au consumat pește infestat cu larvele acestui parazit (Diphyllobothriumlatum). • sil -tri-o-. pl. -i. /<fr. bothrio- céphale; cf. gr. βόθριον „cavitate mică”, κεφαλή „cap”.
4. [CADE] *BOTRIOCEFAL sm. 🐙 Gen de vierme turtit de felul teniei, dar mai mare, care trăește, ca și aceasta, ca parasit în intestinul omului [fr.].
5. [DEX '98] BOTRIOCEFAL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m și prevăzut cu două botridii, care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit (Diphyllobothrium latum). [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothriocéphale.
6. [DLRLC] BOTRIOCEFAL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal avînd o lungime de mai mulți metri, care trăiește ca parazit în intestinul gros al omului. – Pronunțat: -tri-o-.
7. [DLRM] BOTRIOCEFAL, botriocefali, s. m. Vierme intestinal avînd o lungime de cîțiva metri, care trăiește ca parazit în intestinul gros al omului. [Pr.: -tri-o-] – Fr. bothriocéphale (<gr.).
8. [DN] BOTRIOCEFAL s.m. Vierme care trăiește parazitar în intestinul gros al omului și al unor animale. [Pron. -tri-o-. / < fr. bothriocéphale, cf. gr. bothrion – cavitate mică, kephale – cap].
9. [MDN '00] BOTRIOCEFAL s. m. vierme lung care parazitează intestinul subțire. (< fr. bothriocéphale)
10. [DOOM 3] botriocefal (desp. bo-tri-o-) s. m., pl. botriocefali
11. [DOOM 2] botriocefal (bo-tri-o-) s. m., pl. botriocefali
12. [DETS] BOTRIO-1 „botridie, organ de fixare”. ◊ gr. bothrion „cavitate mică, gropiță” > fr. bothrio-, engl. id., germ. id. > rom. botrio-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., vierme parazit intestinal din familia cestodelor, al cărui organ de fixare este format din două botridii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL