1. [DEX '09] BOTIȘOR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot. – Bot + suf. -ișor.
2. [MDA2] botișor sn [At: EMINESCU, P. 298, / Pl: ~oare / E: bot1 + -ișor] 1-2 (Șhp) Bot mic (și frumos).
3. [DEXI] botișor s.n. Dim. al lui bot. Nu mi-ai scoate oare ochii Cu ascuțitul botișor (EMIN.). ◊ Expr. A avea pufușor pe botișor = a se trăda, prin anumite semne exterioare, că a făcut ceva rău, condamnabil. Puișor cu caș la botișor = persoană tînără, fără experiență. • pl. -oare. /bot + -ișor.
4. [CADE] BOTIȘOR sn. dim. BOT; Eu cam ades vedeam Că tu, pe ~, Aveai și pufușor (DON.).
5. [DEX '98] BOTIȘOR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot. – Bot + suf. -ișor.
6. [DLRLC] BOTIȘOR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot (1). Nu mi-ai scoate oare ochii Cu-ascuțitul botișor? EMINESCU, O. IV 369. ◊ Expr. A avea pufușor pe botișor = a trăda, prin anumite semne exterioare, fapte reprobabile săvîrșite anterior. Puișor cu caș la botișor, se spune unui om tînăr, fără experiență, neștiutor, pentru care avem indulgență.
7. [DLRM] BOTIȘOR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot.
8. [DOOM 3] botișor s. n., pl. botișoare
9. [DOOM 2] botișor s. n., pl. botișoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL