1. [CADE] ❍BOȘTURĂ (pl. -uri) sf. Mold. Bucov. 1 Scorbură, găunoșitură: omul iute se vîră într’o ~ de copac (VOR.) ¶ 2 Văgăună.
2. [Șăineanu, ed. VI] bòștură f. văgăună: boștura aceasta umedă și fioroasă (VLAHUȚĂ).
3. [Scriban] boștúră și -ĭură f. pl. inuz. ĭ (var. din peșteră). Est. Coșcovă, loc găunos: acest pepene (copac, părete, plămîn) e boștĭură, țara ajunsese boștĭură de atît războĭ. – Și bóștora adv.
4. [MDA2] boșter, ~ă a vz boștur
5. [MDA2] boșteros, ~oasă[1] a vz boștur
6. [MDA2] boștira[1] av vz boștur
7. [MDA2] boștiros, ~oasă[1] a vz boștur
8. [MDA2] boștiur, ~ă a vz boștur
9. [MDA2] boștur, ~ă [At: V. A. URECHE, ap. TDRG / V: ~er, ~dora, ~tiur, ~tora / E: ns cf tc boš] 1 a (Mol) Care este găunos Si: gol, sec. 2 (Ave; îf ~ă) Sec. 3 (Ave; îf ~ă) Fără nimic Si: gol.
10. [CADE] ❍BOȘTIUR... = BOȘTUR...
11. [CADE] ❍BOȘTUR adj. Mold. Bucov. 1 Gol, sec ¶ 2 Găunos, scorburos.
12. [Șăineanu, ed. VI] boștur a. Mold. sec, gol: capete boșture. [Turc. BOȘTUR].
13. [Scriban] boștúr și (ob.) -ĭur, -ă adj. (d. boștură). Est. Cav, găunos: un nuc boștur.
14. [DER] boștur (-ră), adj. – Gol, găunos. Tc. boș tur „este gol” (Iogu, GS, VI, 338; cf. Șeineanu, II, 59). – Der. boștură, s. f. (trunchi găunos); boșturos, adj. (gol, găunos).
15. [DAR] boștiur, boștiură, adj. (reg.) sec, găunos, gol.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL