Definiție și ce înseamnă boșiman

1. [DEX '09] BOȘIMAN, -Ă, boșimani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație băștinașă negridă din sudul Africii; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține boșimanilor (1), privitor la boșimani. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de boșimani. – Din fr. boschiman.

2. [MDA2] boșiman, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr Boschimans] 1 smf (Lpl) Populație băștinașă negroidă din sudul Africii. 2 smf Persoană care face parte dintre boșimani (1). 3 a Care aparține boșimanilor (1). 4 a Privitor la boșimani (1).

3. [DEXI] boșiman, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază negridă din S Africii (deșertul Kalahari) sau este originară de acolo; (la pl. m.) popor care s-a format, care locuiește în S Africii. 2 adj. Care aparține boșimanilor, care se referă la boșimani; care este originar din S Africii (deșertul Kalahari). ◊ Limba boșimană (și subst. f.) = limba din familia khoisan, grupul sud-african sau limba independentă vorbită de boșimani • p. -i, -e. /<fr. Boschimans; cuv. ol. „oameni ai tufișurilor”.

4. [DEX '98] BOȘIMAN, -Ă, boșimani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație băștinașă negroidă din sudul Africii; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține boșimanilor (1), privitor la boșimani. – Din fr. Boschimans.

5. [MDN '00] BOȘIMAN, -Ă adj., s. m. f. (băștinaș) dintr-o populație negridă din sudul Africii (deșertul Kalahari). ◊ (s. f.) limbă vorbită de boșimani. (< fr. boschiman)

6. [Șăineanu, ed. VI] Boșimani m. pl. («oamenii tufișurilor»), popor sălbatic din Africa meridională; la N. de colonia Capului.

7. [DOOM 3] boșiman (desp. bo-și-) adj. m., s. m., pl. boșimani; adj. f., s. f. boșimană, pl. boșimane

8. [DOOM 2] boșiman (-și-) adj. m., s. m., pl. boșimani; adj. f., s. f. boșimană, pl. boșimane

9. [DOOM 3] boșimană (desp. bo-și-) (limbă) s. f., g.-d. art. boșimanei

10. [DOOM 2] boșimană (-și-) (limbă) s. f., g.-d. art. boșimanei

11. [DE] BOȘIMÁN, -Ă (cuv. olandez „oameni ai tufișurilor”) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m., pl.) Populație băștinașă negridă din S Africii (Deșertul Kalhari). Ca particularitate specifică prezintă steatopigia (acumularea grăsimii în regiunea fesieră) și zbîrcirea timpurie a pielii. ♦ Persoană care aparține acestei populații. 2. Care aparține b. (1), privitor la b. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia khoisan, vorbită de b. (1).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro