1. [MDA2] boroacă sf [At: BĂCESCU, P. 113 / Pl: ~ace / E: nct] (Iht) Guvid (Gobius).
2. [DER] boroacă (boroace), s. f. – Tumoare, umflătură. Lat. verruca (Densusianu, GS, VII, 175). Cuvînt rar pe care personal nu îl cunoaștem.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL