1. [DEX '09] BORCĂNAT, -Ă, borcănați, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). – Borcan + suf. -at.
2. [MDA2] borcănat, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 303 / Pl: ~ați, ~e / E: borcan + -at] 1 Ca un borcan. 2 (D. nas) Mare și gros.
3. [DEXI] borcănat, -ă adj. (reg.; despre nas) Care este mare și gros, umflat (ca un borcan); borcănos. Nasul lui borcănatși roșu (CAR.). • pl. -ți, -te. /borcan + -at.
4. [CADE] BORCĂNAT, BORCĂNOS adj. Gros, umflat ca un borcan: nasul lui borcănat și roșu, nas de voinic, de bărbat războinic (CAR.); îl trage puțin de nas, ca acesta să nu fie turtit sau borcănos (MAR.).
5. [DLRLC] BORCĂNAT, -Ă, borcănați, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). Stau de mă mir cum se face ca pipele... provenite din Germania să fie cu pîntecele borcănate ca pipa neamțului. ODOBESCU, S. II 303. Poamele [măselariței]... se află într-o teacă borcănată. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG.
6. [DLRM] BORCĂNAT, -Ă, borcănați, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). – Din borcan + suf. -at.
7. [Șăineanu, ed. VI] borcănat a. încovoiat: nasuri lungi borcănate PANN.
8. [Scriban] borcănát, -ă adj. (d. borcan). Sud. Mare, gros, unflat: ardeĭ borcănat (NPl. Ceaur, 44), nas borcănat (iron.).- Și -ós, -oásă și bocîrnát (după bocîrn) și (est) borchinós.
9. [MDA2] bocârnat, ~ă[1] a vz borcănat
10. [CADE] BORCĂNOS 👉 BORCĂNAT.
11. [DOOM 3] borcănat adj. m., pl. borcănați; f. borcănată, pl. borcănate
12. [DOOM 2] borcănat adj. m., pl. borcănați; f. borcănată, pl. borcănate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL