1. [DEX '09] BOLTIȚĂ, boltițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui boltă. – Boltă + suf. -iță.
2. [MDA2] boltiță sf [At: GORJAN, H. IV, 150/20 / Pl: ~țe / E: boltă + -iță] 1-2 (Șhp) Boltă (1) (mică). 3 (Trs) Odăiță (scundă) în fundul casei. 4 (Trs) Prăvălioară.
3. [DEXI] boltiță s.f. Dim. al lui boltă. • pl. -e. /boltă + -iță.
4. [CADE] BOLTIȚĂ (pl. -țe) sf. dim. BOLTĂ.
5. [DEX '98] BOLTIȚĂ, boltițe, s. f. Diminutiv al lui boltă. – Boltă + suf. -iță.
6. [DLRLC] BOLTIȚĂ, boltițe, s. f. Diminutiv al lui boltă. 1. v. boltă (1). Iară capul meu Pune-l-vei boltiță, Boltiță-n portiță. TEODORESCU, P. P. 91. 2. v. boltă (5). Crătința-i în două ițe, Cumpărată din boltițe. ȘEZ. IX 187.
7. [DLRM] BOLTIȚĂ, boltițe, s. f. Diminutiv al lui boltă.
8. [DOOM 3] boltiță (rar) s. f., g.-d. art. boltiței; pl. boltițe
9. [DOOM 2] boltiță (rar) s. f., g.-d. art. boltiței; pl. boltițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL