1. [DEX '09] BOLINDEȚ s. n. v. colindeț.
2. [MDA2] bolindeț smn vz colindeț
3. [DEXI] bolindeț s.n. v. colindeț.
4. [CADE] BOLINDEȚ (pl. -ețe) sn. COLINDEȚ.
5. [Șăineanu, ed. VI] bolindeț n. colindeț (din care probabil e forma alterată).
6. [Scriban] bolindéț n., pl. e Tel. Colindeț.
7. [DEX '09] COLINDEȚ, colindețe, s. n. (Pop.) Colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor; p. gener. (la pl.) orice dar care se dă colindătorilor. ◊ Expr. A umbla cu colindețele = a umbla cu colindul. – Colind + suf. -eț.
8. [MDA2] colindeață sf vz colindeț
9. [MDA2] colindete sm vz colindeț
10. [MDA2] colindeț sn [At: DICȚ. / V: bo~eață, ~eață sf, bo~, ~ete sn, ~dreț sm / Pl: ~i / E: colindă + -eț] 1 (Pop) Colind (1). 2 (Pop; îe) A umbla cu ~ele sau în ~i A colinda (1). 3 Preumblare. 4-5 (Pop) Colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor. 6 (Pop; pex) Orice dar care se oferă colindătorilor. 7 (Pop) Colindător.
11. [MDA2] colindreț sm vz colindeț
12. [CADE] COLINDEȚ, BOLINDEȚ (pl. -ețe) sn., COLINDEAȚĂ (pl. -ețe) sf. 🍽 Colăcel de diferite forme (🖼 1378) și alte daruri (covrigi nuci, mere, etc.) ce se dau băieților ce umblă cu colinda la Moș-Ajun: Și de veneau Floriile... Moș-Ajunul cu colindețele, această prăsilă voinică și vioaie umplea mahalaua de veselie (DLVR.) [colinda].
13. [DLRLC] COLINDEȚ, colindețe, s. n. (Popular, în vechile tradiții de crăciun) Colăcel sau pîinișoară care se dă în dar colindătorilor; p. ext. (numai la pl.) orice dar (nuci, covrigi, bani etc.) care se dă celor ce umblă cu colindul. Că de cînd sînt tinerețe, Alergi și după colindețe! TEODORESCU, P. P. 120. ◊ Expr. A umbla cu colindețe = a umbla cu colinda. – Pl. și: (s. m.) colindeți (ȘEZ. IV 23).
14. [DLRM] COLINDEȚ, colindețe, s. n. (Pop.) Colăcel sau pîinișoară care se dă în dar colindătorilor; p. ext. (la pl.) orice dar care se dă colindătorilor. ♦ Expr. A umbla cu colindețele = a umbla cu colindul. – Din colind + suf. -eț.
15. [Șăineanu, ed. VI] colindeț n. colăcel sau turtă, covrigi, nuci, poame, ce se dă colindătorilor: Moș-Ajunul cu colindețele.
16. [Scriban] colindéț n., pl. e Rar. Darurile pe care le capătă colindătoriĭ: turte, mere, banĭ ș. a. V. bolindeț.
17. [DOOM 3] +colindeț2 (colindător) (pop.) s. m., pl. colindeți
18. [DOOM 3] colindeț1 (colind; colindat; colăcel) (pop.) s. n., pl. colindețe
19. [DOOM 2] colindeț (pop.) s. n., pl. colindețe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL