1. [MDA2] bogonisi vit [At: ODOBESCU, S. I, 66 / Pzi: ~sesc / E: ns cf bolborosi] 1-2 (Înv) A spune rugăciuni încet și nedeslușit.
2. [CADE] BOGONISI (-isesc) vb. tr. A mormăi rugăciuni: un biet călugăr bogonisea pe slavonește (ODOB.).
3. [DLRLC] BOGONISI, bogonisesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A mormăi încet și nedeslușit; a bolborosi. Alături [de bolnav] ardea o făclie de ceară galbină, și un biet călugăr bogonisea pe slovenește... rugele agoniei. ODOBESCU, S. I 66.
4. [DLRM] BOGONISI, bogonisesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A bolborosi (1).
5. [Șăineanu, ed. VI] bogonisì v. a mormăi rugăciuni; un biet călugăr bogonisia pe slovenește rugele agoniei OD. [Vechiu-rom. bogonosnic, purtător de Dumnezeu = slav. BOGONOSĬNŬ, cu sensul degenerat ca la blogodori].
6. [Scriban] bogonisésc v. intr. (d. vsl. bogŭ, Dumnezeŭ, cuvînt pe care-l auzea Românu des în biserica slavonească și nu-l înțelegea). Vest. Blogodoresc, boscorodesc, mormăi, vorbesc neînțeles.
7. [DER] bogonisi (bogonisesc, bogonisit), vb. – A bombăni, a bodogăni. Este creație personală a lui Odobescu, pe baza sl. Bogŭ „Dumnezeu”, hapax care nu pare să fi fost folosit de nici un scriitor. În formarea sa trebuie să fi intervenit amintirea unor cuvinte ca bongoase și buchisi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL