1. [DEX '09] BOGLAR, boglari, s. m. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori mici, galbene, care crește în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus). – Din magh. boglár.
2. [MDA2] boglar sm [At: LB / V: bolgar[1] / Pl: ~i / E: mg boglár] (Mgm) 1 (Înv) Podoabă de aur sau de argint. 2 (Bot; îf boglari) Plantă erbacee veninoasă, cu flori mici, galbene, care crește în locuri mocirloase Si: (pop) broschiță, buruiană-de-friguri, rănunchi, rărunchi, (Ban) rănzișoară (Ranunculus sceleratus). 3 (Bot; reg) Gălbenele (Calendula officinalis). 4 (Bot; reg) Gălbenele-de-munte (Ranunculus carpaticus).
3. [DEXI] boglar s.m. (bot.) Plantă erbacee otrăvitoare, cu florile galbene, care crește în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus). • pl. -i. /<magh. boglár.
4. [CADE] BOGLAR sm. 🌿 GĂLBENELE1; GĂLBENELE-DE-MUNTE [ung.].
5. [Scriban] boglár m. (ung. boglár, rozetă, fibulă, gălbenele). Trans. O plantă ranunculacee. V. gălbeneală.
6. [DEX '98] BOGLARI, boglari, s. m. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori mici, galbene, care crește în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus). – Din magh. boglár.
7. [DOOM 3] boglar (reg.) (desp. bo-glar) s. m., pl. boglari
8. [DOOM 2] boglar (bo-glar) s. m., pl. boglari
9. [DER] boglar (-ri), s. m. – 1. Broșă, clemă, cataramă. – 2. Plantă erbacee, Ranunculus aureus. Mag. bolgár (Cihac, II, 483).
10. [DE] BOGLARI (< magh.) s. m. pl. Plantă erbacee, foarte toxică, din familia ranunculaceelor, anuală sau bienală, înaltă de 20-50 cm, cu flori mici, galbene, dispuse pe un receptacul conic, răspîndită în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL