1. [DEX '09] BLONDIN, -Ă, blondini, -e, adj., s. m. și f. Blond. – Din fr. blondin.
2. [MDA2] blondin, ~ă smf, a [At: MACEDONSKI, O. I, 248 / Pl: ~i, ~e / E: fr blondin] 1-2 (Rar) (Om) blond (2).
3. [DEXI] blondin, -ă s.m., s.f., adj. Blond. • pl. -i, -e. /<fr. blondin.
4. [DLRLC] BLONDIN, -Ă, blondini, -e, adj. (Rar) (Despre culoarea părului sau despre chipul unei persoane) Blond. Îmbaieră mînile-n părul blondin. COȘBUC, P. II 207. ♦ (Substantivat, f.) Femeie cu părul blond.
5. [DLRM] BLONDIN, -Ă, blondini, -e, adj. Blond. ♦ (Substantivat, f.) Femeie cu părul blond. – După fr. blondin.
6. [DN] BLONDIN, -Ă adj. (adesea s.f.) Blond(ă). [< fr. blondin].
7. [MDN '00] BLONDIN, -Ă adj., s. m. f. blond. (< fr. blondin)
8. [Șăineanu, ed. VI] blondin m. tânăr cu părul blond; blondină, bălăioară, fată cu părul bălaiu.
9. [Scriban] *blondín, -ă adj. (fr. blondin). Cam blond, bălăĭor.
10. [DOOM 3] blondin adj. m., s. m., pl. blondini; adj. f., s. f. blondină, pl. blondine
11. [DOOM 2] blondin adj. m., s. m., pl. blondini; adj. f., s. f. blondină, pl. blondine
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL