1. [DEX '09] BLONDĂ, blonde, s. f. (Înv.) Dantelă albă, ușoară, de mătase. – Din fr. blonde.
2. [MDA2] blondă sf [At: FILIMON, C. II, 603 / Pl: ~de, (înv) ~duri / E: fr blonde] (îvr) Dantelă albă, ușoară, de mătase.
3. [DEXI] blondă s.f. (înv.) Dantelă albă, ușoară, de mătase. • pl. -e. /<fr. blonde, it. blonda.
4. [CADE] *BLONDĂ (pl. -de, -duri) sf. Horbotă subțire de mătase (🖼 507): a ales un văl de ~ alb [fr.].
5. [DLRLC] BLONDĂ, blonde, s. f. (Învechit) Dantelă albă, ușoară, de mătase. Printre coafurile cu flori, cu blonde, cu panglice și cu pene... zării mai multe figuri rotunde și drăgălașe. ODOBESCU, S. I 384. Alese o rochie de catifea... un văl de blondă alb și un șal negru. NEGRUZZI, S. I 27.
6. [DLRM] BLONDĂ, blonde, s. f. (Înv.) Dantelă albă, ușoară, de mătase. – Fr. blonde.
7. [Șăineanu, ed. VI] blondă f. (pl. blonduri) dantelă sau horbodă de mătase.
8. [Scriban] blóndă f. pl. e (fr. blende). Sec. 19. Un fel de dantelă fină de mătase. – Vulg. (Munt.) bleondă.
9. [DEX '09] BLOND, -Ă, blonzi, -de, adj. (Despre păr) De culoare deschisă, gălbui, galben, bălai, codalb. ♦ (Despre oameni) Care are păr de culoare deschisă; bălai, blondin. ♦ (Substantivat) Persoană cu păr și cu ten de culoare deschisă; bălan. ◊ Bere blondă = bere de culoare deschisă, gălbuie. – Din fr. blond.
10. [MDA2] blond, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I. 327 / Pl: ~nzi, ~e / E: fr blond] 1 a (D. păr) Gălbui. 2 a (D. om) Care are păr blond (1) Si: bălai, blondin. 3 smf Persoană cu păr și ten de culoare deschisă Si: (pfm) bălan. 4 a (Îs) Bere ~ă Bere gălbuie.
11. [DEXI] blond, -ă adj. (despre păr, ten etc.) Care este deschis la culoare; gălbui, bălai, blondin. ◊ Blond-platinat = blond cu reflexe argintii. Fig. Bere blondă = bere de culoare deschisă, gălbuie. ♦ (despre oameni) Care are păr de culoare deschisă. ♦ (subst.) Persoană cu păr (și cu ten) de culoare deschisă. • pl. blonzi, – de. /<fr. blond.
12. [CADE] *BLOND, -DĂ adj. și sm. f. Bălaiu, bălan: păr ~; brunele făceau mai multă întipărire asupră-mi decît blondele (GN.) [fr.].
13. [DLRLC] BLOND, -Ă, blonzi, -de, adj. (Despre culoarea părului sau a tenului, p. ext. despre oameni; în opoziție cu brun, brunet, smead, oacheș) De culoare deschisă, care bate în galben; bălai, bălan. Copila mea cu lungi și blonde plete. EMINESCU, O. I 200. Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă. EMINESCU, O. I 154. Nu le-ar putea cineva deosebi dacă... n-ar fi una brună și alta blondă. NEGRUZZI, S. I 327. ◊ Bere blondă = bere de culoare galbenă-deschis. ♦ (Substantivat) Persoană cu chipul sau părul blond. Avea... obraji grași, pufoși, de blondă ce încărunțește. DUMITRIU, B. F. 37.
14. [DLRM] BLOND, -Ă, blonzi, -de, adj. (Despre păr) De culoare deschisă, care bate înspre galben; bălai; p. ext. (despre oameni) cu astfel de păr. ◊ Bere blondă = bere de culoare deschisă, gălbuie. ♦ (Substantivat) Persoană cu părul de culoare deschisă, care bate înspre galben. – Fr. blond.
15. [DN] BLOND, -Ă adj. (Despre păr, ten etc.) Deschis la culoare, gălbui, bălai. ◊ Bere blondă = bere de culoare deschisă, gălbuie. // s.m. și f. Om cu părul, cu tenul blond. [< fr. blond].
16. [MDN '00] BLOND, -Ă I. adj. (despre păr, ten) deschis la culoare, gălbui, bălai. ♦ bere ~ă = bere de culoare deschisă. II. s. m. f. bărbat, femeie cu părul, cu tenul blond; blondin(ă). (< fr. blond)
17. [Șăineanu, ed. VI] blond a. de o coloare mijlocie între roșu și castaniu deschis: Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur EM. ║ m. om cu părul blond și cu ochi albaștri.
18. [Scriban] *blond, -ă adj. (fr. blond). Bălan, bălaĭ, galben (vorbind de păr).
19. [DOOM 3] blondă (dantelă) (înv.) s. f., g.-d. art. blondei; pl. blonde
20. [DOOM 2] blondă (dantelă) (înv.) s. f., g.-d. art. blondei; pl. blonde
21. [DOOM 3] blond adj. m., s. m., pl. blonzi; adj. f., s. f. blondă, pl. blonde
22. [DOOM 2] blond adj. m., s. m., pl. blonzi; adj. f., s. f. blondă, pl. blonde
23. [DER] blond (blondă), adj. – Bălai, cu părul auriu. Fr. blond. – der. blondă, s. f. (înv., dantelă de mătase); blondin, adj. (blond), folosit în poezia romantică și format pe baza it. biondino, fr. blondin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL