1. [MDA2] bleuit1 sn [At: DA ms / P: ~u-it / Pl: (nob) ~uri / E: bleui] (Îvp) Bleuire.
2. [MDA2] bleuit2, ~ă a [At: ȘEZ. V, 38 / V: ~ehuit, ~evuit, ~eguit / Pl: ~iți, ~e / E: bleui] (D. capetele osiei) Protejat cu bleauri2.
3. [MDA2] blegui2 vt vz bleui
4. [MDA2] bleguit3, ~ă a vz bleuit2
5. [MDA2] blehui v vz bleui
6. [MDA2] blehuit1[1] sn vz bleuit1
7. [MDA2] blehuit2 a vz bleuit2
8. [MDA2] bleui vt [At: COSTINESCU / V: ~egui, ~evui, ~ehui / P: ~u-i / Pzi: ~uesc / E: bleau + -ui] (Îvp) A proteja capetele unei osii cu bleauri2.
9. [MDA2] blevui v vz bleui
10. [MDA2] blevuit, ~ă a vz bleuit
11. [DAR] bleui, bleuiesc, vb. IV (reg.) a căptuși, a îmbrăca osia cu bleau (tablă de fier).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL