1. [DEX '09] BIZANTINISM, bizantinisme, s. n. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.
2. [MDA2] bizantinism sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr bizantinisme] 1 Mod de a acționa în viață prin intrigi și viclenie. 2 (Fig) Subtilitate formală, fără substanță. 3 (Fig) Duplicitate.
3. [DEXI] bizantinism s.n. 1 Caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație etc.). ♦ Stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin. 2 Fig. Mod de a acționa în viața publică și particulară caracterizat prin intrigi, prin corupție, prin neorînduială, prin dispute subtile, pedante și inutile etc. E primejdios să se preamărească acest bizantinism al funcțiilor (MAIOR.). • pl. -e. /<fr. byzantinisme.
4. [CADE] *BIZANTINISM sbst. Neorînduială politică (asemenea aceleia din vechiul imperiu bizantin) [fr.].
5. [DN] BIZANTINISM s.n. Corupție și neorînduială (politică și publică). ♦ Predilecție pentru disputele subtile și inutile. [< fr. byzantinisme].
6. [MDN '00] BIZANTINISM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație).[1] ◊ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă. 2. predilecție pentru disputele subtile și inutile. (< fr. byzantinisme)
7. [Șăineanu, ed. VI] bizantinism n. caracter bizantin: subtilitate, duplicitate.
8. [Scriban] *bizantinízm n., pl. e Caracter bizantin. Fig. Subtilitate, discusiune oțioasă. Duplicitate, viclenie.
9. [DOOM 3] bizantinism s. n., pl. bizantinisme
10. [DOOM 2] bizantinism s. n., pl. bizantinisme
11. [IVO-III] bizantinism.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL