1. [DEX '09] BIOACUMULARE, bioacumulări, s. f. Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare.
2. [MDA2] bioacumulare sf [At: DEX2 / P: bi-o-a~ / Pl: ~lări / E: bio- + acumulare] Proces de acumulare (în sol) a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor animale și vegetale, care fertilizează pământul.
3. [DEXI] bioacumulare s.f. (pedol.) Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pămîntului. • sil. bi-o-. /bio- + acumulare, după fr. bioaccumulation.
4. [DN] BIOACUMULARE s.f. Proces de acumulare în plante a unor substanțe, care, după descompunerea materialului vegetal, rămîn în sol, fertilizîndu-l. [Pron. bi-o-a-. / cf. gr. bios – viață, lat. accumulare – a aduna].
5. [MDN '00] BIOACUMULARE s. f. proces de acumulare în structura solului a substanțelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor de plante și animale. (după fr. bioaccumulation)
6. [DOOM 3] bioacumulare (desp. bi-o-) s. f., g.-d. art. bioacumulării; pl. bioacumulări
7. [DOOM 2] bioacumulare (bi-o-) s. f., g.-d. art. bioacumulării; pl. bioacumulări
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL