1. [DEX '09] BIBIC2, -Ă, bibici, -ce, s. m. și f. (Înv. și fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. bibi.
2. [MDA2] bibic2, ~ă smf [At: CARAGIALE, T. II, 84 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf bibi1] (Înv; fam) Termen de dezmierdare Si: drag, iubit, (gmț) bibiloi.
3. [DEXI] bibic2, -ă s.m., s.f. (fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; (fam.) bibiloi. Bibicule, Mangafaua pleacă mîine (CAR). • pl. -ci, -ce. /cf. bibi2.
4. [CADE] *BIBIC1 sm., BIBICĂ sf. familiar Drăguț(ă), puiu (puică): bibicule, mangafaua pleacă mîine... la Ploești (CAR.) [fr. bibi].
5. [DEX '98] BIBIC2, -Ă, bibici, -ce, s. m. și f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. bibi.
6. [DLRM] BIBIC2, -Ă, bibici, -e, s. m. și f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite. – Fr. bibi.
7. [Scriban] *bibíc, -ă s. (fr. bibi, a.î.). Fam. Termen de alintătură unui copil, unei fete. V. gigea.
8. [DOOM 3] bibică (persoană) (fam.) s. f., g.-d. art. bibicii; pl. bibici
9. [DOOM 2] bibică (persoană) (înv., fam.) s. f., g.-d. art. bibicii; pl. bibici
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL