1. [DEX '09] BETULACEE, betulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenți, care se polenizează prin intermediul vântului; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. bétulacée.
2. [MDA2] betulacee [At: ENC. AGR. / V: (2) -ceu sn / Pl: ~ / E: fr bétulacée] 1 sfp Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenți, care polenizează prin intermediul vântului. 2 sf Plantă din familia betulacee (1).
3. [DEXI] betulacee s.f. (bot.; la pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu florile unisexuate monoice, grupate în amenți, care se polenizează prin intermediul vîntului; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. • pl. -cee. /fr. bétulacées; cf. lat. bētulla, -ae „mesteacăn”.
4. [DEX '98] BETULACEE, betulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenți, care se polenizează prin intermediul vântului; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. bétulacées.
5. [DN] BETULACEE s.f.pl. Familie de plante cu frunze simple, alterne, dublu dințate pe margini și cu flori unisexuate, grupate în amenți, cuprinzînd mesteacănul, arinul etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. bétulacées].
6. [MDN '00] BETULACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, cu flori unisexuate monoice, grupate în amenți: mesteacănul, arinul etc. (< fr. bétulacées)
7. [MDA2] betulaceu sn vz betulacee
8. [Scriban] *betulacéŭ, -ée adj. (d. lat. betulla saŭ -úla, mesteacăn). Bot. Din familia mesteacănuluĭ. F. pl. Copacĭ din această familie. V. carpen.
9. [DOOM 3] betulacee s. f., art. betulaceea, g.-d. art. betulaceei; pl. betulacee
10. [DOOM 2] betulacee s. f., art. betulaceea, g.-d. art. betulaceei; pl. betulacee
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL