1. [MDA2] besădui vi [At: PSALT. HUR., ap. DHLR II 503 / V: băs-[1], -sed- / Pzi: ~iesc / E: vsl весеговати, ucr бесегувати, mg beszélni „a vorbi”] 1 (Reg) A băsădi. 2 (Reg) A ține sfat. 3 (Reg; pex) A complota. 4 (Mol) A fi deprins numai cu un fel de lucru sau de mâncare.
2. [MDA2] besedui v vz besădui
3. [Scriban] beseduĭésc și băsăd- saŭ -désc v. intr. (vsl. besĭedovati, de unde și ung. beszedni, a.î.). Vechĭ. Rar azĭ. Convorbesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL