1. [MDA2] berkeliu sn [At: DN3 / V: -um / P: ~liu / E: eg berkelium] Element sintetic radioactiv.
2. [DEXI] berkeliu s.n. (chim.) Element chimic sintetic, din familia actinidelor (Bk). • și berkelium s.n. /<engl. berkelium; cf. nm. pr. Berkeley, universitate în California, SUA.
3. [DN] BERKELIU s.n. Element sintetic radioactiv. [Pron. -liu, var. berkelium s.n. / < engl. berkelium, cf. Berkeley – universitate din S.U.A.].
4. [MDN '00] BERKELIU s. n. Element sintetic radioactiv. [-liu, pron. -lìu] (din fr. berkélium)
5. [MDA2] berkelium sn vz berkeliu
6. [DEXI] berkelium s.n. v. berkeliu.
7. [DN] BERKELIUM s.n. v. berkeliu.
8. [DOOM 3] berkeliu [liu pron. lĭu] s. n., art. berkeliul; simb. Bk
9. [DOOM 2] berkeliu [liu pron. lĭu] s. n., art. berkeliul; simb. Bk.
10. [DOOM] berkeliu s. n. [-liu pron. -lĭu], art. berkeliul; simb. Bk
11. [DE] BERKÉLIU (< fr. {i}; Berkeley oraș) s. n. Element chimic radioactiv (Bk; nr. at. 97), din familia actinoidelor. A fost sintetizat de S.G. Thompson și colaboratorii săi (1949), prin bombardarea americiului cu particule α.
12. [DE] Bk, simbol chimic pentru berkeliu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL