1. [DEX '09] BENEDICȚIUNE, benedicțiuni, s. f. (Bis.; livr.) Binecuvântare. [Pr.: -ți-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction.
2. [MDA2] benedicțiune sf [At: HAMANGIU, C. C. XVI / Pl: ~ni / E: lat benedictio, -onis, fr bénédiction] (Bis) Binecuvântare.
3. [DEXI] benedicțiune s.f. (bis.) Grație divină, binecuvîntare (solemnă). • pl. -i. /<lat. bĕnĕdictio, -ōnis, fr. bénédiction.
4. [CADE] BENEDICȚIUNE (pl. -țiuni) sf. ⛪ Binecuvîntare blagoslovenie [lat.].
5. [DEX '98] BENEDICȚIUNE, benedicțiuni, s. f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: -ți-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction.
6. [DN] BENEDICȚIUNE s.f. (Bis.) Grație, binecuvîntare (solemnă). [< lat. benedictio, cf. fr. bénédiction].
7. [MDN '00] BENEDICȚIUNE s. f. grație, binecuvântare (solemnă). (< lat. benedictio, fr. bénédiction)
8. [Șăineanu, ed. VI] benedicțiune f. binecuvântare solemnă: benedicțiunea religioasă e obligatoare la căsătorie.
9. [Scriban] *benedicțiúne f. (lat. benedictio, -ónis. V. dicțiune). Binecuvîntare. – Și -ícție. V. maled-.
10. [DOOM 3] benedicțiune (livr.) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. benedicțiunii; pl. benedicțiuni
11. [DOOM 2] benedicțiune (livr.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. benedicțiunii; pl. benedicțiuni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL