1. [MDA2] beilicciu sm [At: IORGA, B. R. 357 / V: ~iciu, beglicgiu, begligiu / Pl: ~ii / E: tc beylikgy] (Trm) Funcționar turc însărcinat cu cumpărarea forțată de oi, la prețuri fixate de turci, în favoarea sultanului sau cu strângerea dijmei de oi, în Țările Române.
2. [CADE] ‡BEILICCIU sm. 🔎 Cel însărcinat cu strîngerea oieritului pentru aprovizionarea Porții [tc. beylikči].
3. [Scriban] beĭlicciú m. (turc. beĭlikči). Vechĭ. Agent care strîngea beĭlicu. V. oĭerit.
4. [MDA2] beglicgiu sm vz beilicciu
5. [MDA2] begligiu sm vz beilicciu
6. [MDA2] beiliciu sm vz beilicciu
7. [DAR] beilicciu, beiliccii, s.m. (înv.) agent care strângea dijma, beilicul.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL