Definiție și ce înseamnă becar

1. [DEX '09] BECAR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre.

2. [MDA2] becar sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr bécarre] (Muz) Semn grafic ce anulează efectul bemolilor sau diezilor, indicând revenirea la tonul natural al notei muzicale.

3. [DEXI] becar s.m. (muz.) Semn grafic pe portativ care, pus înaintea notei, anulează un bemol sau un diez anterior, redînd notei tonul normal. • pl. -i. /<fr. bécarre.

4. [CADE] *BECAR sm. 🎼 Semnul care se pune înaintea unei note de muzică care fusese ridicată sau coborîtă cu un semiton, pentru a-i restabili tonul natural [fr. bécarre].

5. [DLRLC] BECAR, becari, s. m. Semn care se pune pe portativ înaintea unei note, pentru a anula un bemol sau un diez anterior și a reda notei tonul natural.

6. [DLRM] BECAR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre.

7. [DN] BECAR s.m. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol anterior, redînd notei tonul natural. [< fr. bécarre, cf. b – semn pentru nota si, carré – pătrat].

8. [MDN '00] BECAR s. m. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol. (< fr. bécarre)

9. [Șăineanu, ed. VI] becar n. Muz. semn pus înaintea unei note ce fuse ridicată sau scăzută cu un semi-ton, spre a-i reda tonul natural (= fr. bécarre).

10. [Scriban] *becár m. și n., pl. e și urĭ (fr. bécarre, d. it. bequadro, adică „B pătrat”). Muz. Un semn care arată c’o notă e adusă al sunetu eĭ primitiv anulînd bemolu saŭ diezu precedent.

11. [DOOM 3] becar s. m., pl. becari

12. [DOOM 2] becar s. m., pl. becari

13. [DTM] becar (< fr. veche b carré, „b pătrat”) 1. Semn care, plasat în fața notei*, indică anularea unei alterații* (accidentale sau constitutive) fie suitoare fie coborâtoare (♮). Într-o ortografie mai veche, dublele aliterații se anulau prin dubli b. (♮♮). B. își trage denumirea de la forma specifică a literei b (lat. b quadratum sau b durum) prin care, în notația literală (sec. 10), se indica sunetul si natural. 2. (ieșit din uz) Major* (despre tonalități). Echiv. engl.: natural; it. bequadro; fr. bécarre; germ. Auflöser sau Auflösungszeichen; sp. becuadro. V. armură; alterații; b; bemol; diez; dur; solmizație.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TREPANAȚIE, trepanații, s. f. Operație care constă în executarea cu ajutorul trepanului […]
[MDN '00] TREPANG s. m. holoturie mare, comestibilă, în Extremul Orient. (< fr. trépang) Sursă: […]
[Șăineanu, ed. VI] trepce f. pl. V. pretce. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] TREPETNIC, trepetnice, s. n. Carte populară care cuprinde preziceri făcute pe baza […]
1. [MDA2] trilocular, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: ns cf […]
1. [DEX '09] TRILOGIE, trilogii, s. f. Suită de trei opere literare (dramatice ori epice) […]
1. [DEX '09] TRILUI, triluiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A scoate triluri, a cânta în […]
1. [DEX '09] TRILUI, triluiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A scoate triluri, a cânta în […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro