1. [MDA2] bâtuță sf [At: MERA, L. B. 228 / Pl: ~e / E: bâtă + -uță] 1-2 (Reg; șhp) Bâtă (mică) Si: băticea (1-2), bâticuță (1-2), bâtuț (1-2). 3 (Trs) Chibrit.
2. [CADE] BÎTUȚĂ (pl. -țe) sf. Trans. 1 dim. BÎTĂ: Am o ~ învărgată, Pe cîmp aruncată (ghicitoare despre „șarpe”) (GOR.) ¶ 2 (Bețișor de) chibrit (FR.-CDR.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL