1. [Scriban] batjocuritór, -oáre adj. Luător în rîs, insultător: om batjocuritor, vorbe batjocuritoare. – Și batjocoritor.
2. [DEX '09] BATJOCORITOR, -OARE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Batjocori + suf. -tor.
3. [MDA2] batjocoritor, ~oare smf, a [At: CORESI, ap. GCR Ț, 12/17 / V: bătjocuritor, bătjocuritoare / Pl: ~i, ~oare / E: batjocori + -(i)tor] 1-2 (Persoană) care batjocorește (1) Si: (înv) batjocuricos.[1] 3-4 (Rar) (Om) umilitor. 5-6 (Îrg) (Om) necinstitor.
4. [MDA2] bătjocuritor, ~oare smf, a vz batjocoritor
5. [DEXI] batjocoritor, -oáre adj. 1 (despre oameni) Care batjocorește. 2 (despre gesturi, vorbe) Cu care cineva batjocorește; de ocară, insultător. Îi vorbi cu o voce batjocoritoare. ◇ (adv.) Rîde batjocoritor. 3 (despre ton, privire etc.) Care exprimă dispreț, desconsiderare. pl. -ori, -oare. /batjocori + -itor.
6. [CADE] BATJOCORITOR, -TOARE adj. verb. BATJOCORI și sm. f. Care batjocorește, care-și bate joc, care ia în bătaie de joc: oamenii ajunseseră... sfătoși și... batjocoritori (SLV.); glas ~; mă uitam cu milă și la batjocoritori și la batjocoriți (ISP.).
7. [DLRLC] BATJOCORITOR, -OARE, batjocoritori, -oare, adj. (Despre ton, voce) Cu care cineva batjocorește (ceva sau pe cineva), care ia în rîs; de batjocură, de ocară, insultător. Cine să ne pedepsească? întrebă un glas batjocoritor. DUMITRIU, B. F. 60. Unde sînt duhurile negre ale trecutului? A spus [domnul] cu voce jumătate prietenoasă, jumătate batjocoritoare. PAS, L. I 111. ◊ (Adverbial) Rînji batjocoritor: Undițile mele îs ascunse în stuh. SADOVEANU, N. F. 55. Cîrciumarul Busuioc zise batjocoritor:... Vezi că vodă cu boierii trăiește și n-are să se certe cu boierii de dragul tău, măi Toderică! REBREANU, R. I 139.
8. [DLRM] BATJOCORITOR, -OARE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Din batjocori + suf. -(i)tor.
9. [Șăineanu, ed. VI] batjocoritor a. și m. cel ce batjocorește, care face și aduce batjocură.
10. [DOOM 3] batjocoritor adj. m., pl. batjocoritori; f. sg. și pl. batjocoritoare
11. [DOOM 2] batjocoritor adj. m., pl. batjocoritori; f. sg. și pl. batjocoritoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL