1. [Șăineanu, ed. VI] Bârsa f. 1. (Țara), ținut al Brașovului, câmpie la S.-V. de Brașov, numită de Sași Burzenland; 2. (Munții), porțiunea Carpaților spre apus de munții Buzăului, în care e așezat Brașovul; 2. (Râul), afluent de a stânga Oltului.
2. [DEX '09] BÂRSĂ, bârse, s. f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului. – Cf. alb. vërz.
3. [MDA2] bârsă sf [At: H II 13 / V: -rță / Pl: ~se / E: ns cf alb vërz] Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului.
4. [MDA2] bârță sf vz bârsă
5. [DEXI] bîrsă s.f. (reg.) Bucată de fier sau de lemn care leagă brăzdarul, cormana și plazul plugului între ele. • pl. -e. /cuv. autoh; cf. alb. vërz.
6. [CADE] BÎRSĂ (pl. -se) sf. 🚜 Bucată de fier sau de lemn, care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul și care e prinsă la capătul de sus de grindeiul plugului (👉 PLUG): Uitîndu-mă după dînsa, S’a rupt cucura și bîrsa (IK.-BRS.).
7. [CADE] BÎRȚĂ (pl. -țe) sf. 1 🚜 – BÎRSĂ ¶ 2 🔧 Unealtă a șindrilarului: unul cioplea cu cuțitoaia șindrilele înțepenite pe ~ (N.-UR.).
8. [DEX '98] BÂRSĂ, bârse, s. f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului. – Cf. alb. vërz.
9. [DLRM] BÎRSĂ, bîrse, s. f. (Reg.) Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului. – Comp. alb. vërz.
10. [Șăineanu, ed. VI] bârsă (bârță) f. bucată de lemn sau de fier ce leagă plazul cu grindeiul plugului. [Origină necunoscută].
11. [Șăineanu, ed. VI] bârță f. V. bârsă.
12. [Șăineanu, ed. VI] Țara Bârsei f. V. Bârsa.
13. [Scriban] bîrsă f. pl. e (cp. cu alb. verz, verts, răzuitoare de lemn). Feru cel lat din stînga înfipt perpendicular pe grindeĭu pluguluĭ și mărginit jos de plaz. El, unit cu cúcura (cormana), formează un unghĭ care taie pământu.
14. [DOOM 3] bârsă s. f., g.-d. art. bârsei; pl. bârse
15. [DOOM 2] bârsă s. f., g.-d. art. bârsei; pl. bârse
16. [DER] bîrsă (bîrse), s. f. – Piesă care susține plazul plugului. Var. bîrță. Slov. brdce „piesă de lemn care susține năvodul”, moravul brdce „cruce de căruță” (Densusianu, GS, I, 142). Scriban îl pune în legătură, fără nici o probabilitate, cu alb. verz „rindea”.
17. [DE] BÎRSA 1. Rîu, afl. stg. al Oltului la Feldioara; 66 km. Izv. din M-ții Făgăraș, de sub vf. Comisul și trece prin Zărnești. 2. M-ții Bîrsei, denumire dată munților din S depr. Bîrsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei) formați din fliș. Alt. max.: 1.843 m (vf. Piatra Mare). Obiective turistice. 3. Depresiunea Bîrsei, depr. intramontană tectonică, în V Depr. Brașov, cuprinsă în zona de curbură a Carpaților Orientali. Morfologic este o cîmpie aluvio-proluvială, slab fragmentată, cu cîteva dealuri și cu zona centrală mlăștinoasă. Climă răcoroasă cu inversiuni de temperatură. Străbătură de Olt cu afl. săi. Soluri fertile. Cunoscută și sub denumirea de Țara Bîrsei. 4. Com. în jud. Arad, pe Crișu Alb; 2.067 loc. (1991). Mat. de constr.
18. [DRAM 2021] bârsă, bârse, s.f. Element din compunerea plugului de lemn; bucata de fier care leagă cureaua și brăzdarul de grindei: „Uitându-mă după dânsa / Mi s-o rupt plazu și bârsa. / Eu făcându-mi bârsă nouă / Mni s-o rupt grindeiun doauă” (Țiplea, 1906: 493). – Cf. alb. vërz „răzuitoare de lemn, rindea” (Scriban, MDA); cf. alb. vercë (Frățilă).
19. [DRAM 2015] bârsă, bârse, s.f. – Element din compunerea plugului de lemn. Bucata de fier care leagă cureaua și brăzdarul de grindei: „Uitându-mă după dânsa / Mi s-o rupt plazu și bârsa. / Eu făcându-mi bârsă nouă / Mni s-o rupt grindeiu’n doauă” (Țiplea, 1906: 493). – Cf. alb. vërz „răzuitoare de lemn, rindea” (Scriban, NDU, MDA); cf. alb. vercë (Frățilă). Drăganu (1920: 27) propune sensul de „mesteacăn” (în limba traco-dacică): bârsa plugului putea fi confecționată din lemn de mesteacăn sau frasin.
20. [DRAM] bârsă, -e, s.f. – Element din compunerea plugului de lemn. Bucata de fier care leagă cureaua și brăzdarul de grindei: „Uitându-mă după dânsa / Mi s-o rupt plazu și bârsa. / Eu făcându-mi bârsă nouă / Mni s-o rupt grindeiu’n doauă” (Țiplea 1906: 493). – Drăganu (1920: 27) propune sensul de „mesteacăn” (în limba traco-dacică): bârsa plugului putea fi confecționată din lemn de mesteacăn sau frasin; Cuv. autohton, cf. alb. vërz (NDU).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL