Definiție și ce înseamnă barisferă

1. [DEX '09] BARISFERĂ s. f. Nucleul Pământului, cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare, format din material foarte greu (nichel, fier, cobalt); nife, centrosferă. – Din fr. barysphère.

2. [MDA2] barisferă sf [At: LTR / Pl: ~re / E: fr barysphere] Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier Si: centrosferă, nife.

3. [DEXI] barisféră s.f. (geol.) Partea centrală a globului pămîntesc, cu raza de 3500 km și cu densitate foarte mare, alcătuită din metale grele (nichel și fier) disociate și gazificate; centrosferă. • pl. -e. /<fr. barysphère.

4. [DEX '98] BARISFERĂ s. f. Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier; nife. centrosferă. – Din fr. barysphère.

5. [DLRM] BARISFERĂ s. f. Sîmburele globului pămîntesc, alcătuit din elemente cu densitate mare. – Fr. barysphère.

6. [DN] BARISFERĂ s.f. (Geol.) Porțiunea din centrul Pămîntului alcătuită din elemente cu densitate mare; centrosferă. [< fr. barysphère, cf. gr. barys – greu, sphaira – sferă].

7. [MDN '00] BARISFERĂ s. f. centrosferă (1). (< fr. barysphère)

8. [DOOM 3] barisferă (desp. -ris-fe-/-ri-sfe-) s. f., g.-d. art. barisferei

9. [DOOM 2] barisferă (-ris-fe- / -ri-sfe-) s. f., g.-d. art. barisferei

10. [DETS] BARI- „greutate, presiune”. ◊ gr. barys „greu, profund” > fr. bary-, engl. id., germ. id., it. bari- > rom. bari-. □ ~centru (v. -centru), s. n., 1. Punctul de întîlnire a medianelor unui triunghi. 2. Centru de greutate; ~fonie (v. -fonie1), s. f., bariglosie*; ~giroscop (v. giro-, v. -scop), s. n., instrument giroscopic pentru punerea în evidență a rotației pămîntului; ~glosie (v. -glosie), s. f., dificultate în pronunțarea cuvintelor; sin. barifonie, barilalie; ~lalie (v. -lalie), s. f., bariglosie*; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare aproximativă a greutății animalelor vii pe bază de măsurători; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea intensității zgomotelor; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., influență morfogenetică a forței de gravitație asupra organelor vegetale; sin. geomorfoză; ~sferă (v. -sferă), s. f., partea centrală a globului pămîntesc formată din elemente cu densitate mare; sin. centrosferă; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer fosil din eocenul superior, cu corpul greu și cu incisivii inferiori transformați în defense.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro