1. [DLRM] BĂRBOASĂ, bărboase, s. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Din barbă + suf. -oasă.
2. [DEX '09] BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Barbă + suf. -os.
3. [MDA2] bărbos, ~oasă [At: DEX2 / Pl: ~oși, ~oase / E: barbă + -os] 1-2 sm, am (Om) care are barbă (lungă și deasă). 3 sf Plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum).
4. [DEXI] bărbos, -oasă adj., s.m., s.f. 1 adj., s.m. (Bărbat) care are barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit de mai multe zile. 2 s.f. (bot.) Plantă erbacee, cu frunzele păroase și cu florile pătate cu roșu, verde sau violet, dispuse în spice cilindrice (Andropogon ischaemum); barba-caprei. • pl. -oși, -oase. /barbă + -os.
5. [CADE] BĂRBOS I. adj. 1 Care are barbă ¶ 2 Care are barbă mare și deasă. II. BĂRBOASĂ (pl. -oase) sf. 🌿 Plantă ierboasă cu florile așezate în spice cilindrice prevăzute cu peri lungi și aspri; spicele sînt pătate cu roșu sau cu verde și violet; crește prin locuri nisipoase, pe dealurile neroditoare (Andropogon ischaemum) (🖼 368).
6. [DEX '98] BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roșu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Barbă + suf. -os.
7. [DLRLC] BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj. Cu barbă, care poartă barbă (lungă și deasă); care este nebărbierit de mai multe zile; căruia i-au crescut tuleiele bărbii. Aveau hainele rupte, erau obosiți, bărboși, cu capetele goale. DUMITRIU, B. F. 140. Și s-au pornit bărboșii regi Cu sfetnicii-nvechiți în legi Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. COȘBUC, P. I 58. ◊ (Substantivat) S-a apropiat de bărboșii și pîntecoșii care îi făceau zile fripte. PAS, L. I 111. Bărbosul se holba cu mare tulburare spre adînc. SADOVEANU, N. F. 48.
8. [DLRM] BĂRBOS, -OASĂ, bărboși, -oase, adj. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă și deasă); nebărbierit. – Din barbă + suf. -os.
9. [Șăineanu, ed. VI] bărbos a. 1. cu barba mare și deasă; 2. cui crește barba.
10. [Șăineanu, ed. VI] Bărboși pl. 1. târg și stațiune de drum de fier în județul Covurlui spre V. de Galați, locul natal al lui Cuza; 2. pârâu și sat în județul Fălciu: 253 loc.
11. [Scriban] bărbós, -oásă adj. (d. barbă). Care are barbă maĭ ales mare.
12. [DOOM 3] bărboasă (plantă) s. f., g.-d. art. bărboasei; pl. bărboase
13. [DOOM 2] bărboasă (plantă) s. f., g.-d. art. bărboasei; pl. bărboase
14. [DOOM 3] bărbos adj. m., pl. bărboși; f. bărboasă, pl. bărboase
15. [DOOM 2] bărbos adj. m., pl. bărboși; f. bărboasă, pl. bărboase
16. [Argou] bărbos, bărboși, s. m. (cart.) rigă, popă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL