1. [DEX '09] BĂRBIERI, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) rade. 2. Refl. Fig. A se lăuda cu lucruri neadevărate; a minți. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier.
2. [MDA2] bărbieri [At: NEGRUZZI, S. I, 1997 P: ~bi-e- / Pzi: ~resc / E: bărbier] 1 vt A rade barba (cuiva) Si: (reg) a bărgi. 2 vr A-și rade barba. 3 vi (Fig) A minți. 4 vi (Fig) A exagera (cu rea-credință). 5 vt (Fam; fig) A înșela. 6 vt (Fam; fig) A trage cuiva o bătaie. 1 vt A păcăli pe cineva cu vorba. 8 vr A se lăuda.
3. [DEXI] bărbieri vb. IV. 1 tr., refl. A(-și) tăia barba; a se rade. 2 refl. Fig. (fam.) A se lăuda mințind. 3 tr. Fig. (fam.) A înșela, a păcăli. • sil. -bi-e-. prez.ind. -esc. /bărbier + -i.
4. [CADE] BĂRBIERI (-eresc) I. vb. tr. 1 A rade pe cineva ¶ 2 familiar A înșela ¶ 3 ⊕A minți II. vb. refl. A se rade [bărbier].
5. [DLRLC] BĂRBIERI, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia barba, a rade. Potrivise ciobul de oglindă pe marginea unei polițe și-și bărbierea cu greutate barba mare, încîlcită. GALAN, Z. R. 388. Pentru un gologan din cei căpătați i-a bărbierit un meșter. PAS, L. I 62. ◊ Refl. Eu taman mă bărbieream pe prispă. PREDA, Î. 117. ◊ Refl. reciproc. Se tunseseră și se bărbieriseră ei între ei. PAS, L. I 73. 2. Refl. (Familiar) A se lăuda pe sine, mințind. Taci, măi, nu te bărbieri! STANCU, D. 350. – Pronunțat: -bi-e-.
6. [DLRM] BĂRBIERI, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (-și) tăia barba; a (se) rade. 2. Refl. (Fam.) A se lăuda în mod exagerat; a minți. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier.
7. [Șăineanu, ed. VI] bărbierì v. a tunde sau a rade pe cineva.
8. [DEX '09] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Frizer. ♦ Fig. (Fam.) Om mincinos, lăudăros. [Pr.: -bi-er] – Din ngr. barbéris.
9. [MDA2] bărbiariu sm vz bărbier
10. [MDA2] bărbier1 sm [At: DA ms / V: ~iariu / P: ~bi-er / Pl: ~i / E: barbă + -ier] 1 Frizer. 2 (Fam; fig) Om mincinos. 3 (Fam; fig) Om lăudăros.
11. [MDA2] berbiariu sm vz bărbier
12. [DEXI] bărbier s.m., s.n. 1 s.m. Frizer. ♦ Fig. (fam.) Om mincinos, lăudăros. 2 s.n. (muz.) Dispozitiv mic de lemn aplicat la baza cutiei de rezonanță a unei viori, pe care se sprijină bărbia violonistului; bărbie. • sil. -bi-er. pl. m. -i, n. -e. /it. barbiere, ngr. μπαρμπέρης.
13. [CADE] BĂRBIER sm. Cel care are meseria de a rade sau tăia barba și de a tunde părul [it. barbiere].
14. [CADE] ‡BĂRBIER-BAȘA sm. Bărbierul Curții domnești: cînd se căftănea vre-un boier, se ducea ~ de-l rădea (ALECS.).
15. [DLRLC] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Bărbat care are meseria de a rade barba și de a tunde părul; frizer. Ștefan-vodă poruncea Bărbieri de-i aducea: Unii părul că-i tăia,. Alții barba i-o rădea, Pe Corbea-l întinerea. TEODORESCU, P. P. 530. ◊ (În trecut avea și alte îndeletniciri) Mă doare [măseaua]: întîi rabd cît pot.... pe urmă pui doftorii; pe urmă, dacă văz că nu mai merge, mă duc hotărît la bărbier să mi-o scoață. CARAGIALE, O. I 188. ◊ Compus: (învechit) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Portar-bașa] ședea la perdeaua domnească zi și noapte, și, cînd se trezea măria-sa, el striga prin sarai, cît îl ținea gura: Cafegi-bașa! Bărbier-basa! ALECSANDRI, T. I 582. – Pronunțat: -bi-er.
16. [DLRM] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Frizer. ◊ Compus: (înv.) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Pr.: -bi-er] – Ngr. barbéris (<it.).
17. [DN] BĂRBIER s.m. Frizer. [< it. barbieri].
18. [MDN '00] BĂRBIER s. m. frizer. (< it. barbiere)
19. [Șăineanu, ed. VI] bărbier m. cel ce taie sau rade barba, cel ce tunde părul. [It. BARBIERE, printr’un intermediar grec modern].
20. [Șăineanu, ed. VI] bărbier-bașa m. odinioară, întâiul bărbier al Domnului care rădea pe Vodă, pe beizadele și pe noul boierit: când se căftănia vreun boier, se ducea bărbier-bașa de-l rădea cu bricele cele de mărgean AL. [Formă românizată din arhaicul berber bașa = turc. BERBER BAȘY].
21. [Scriban] bărbiér m. (it. barbiere, de unde și ngr. barbéris; fr. barbier). Cel ce rade barba și tunde păru. Fig. Mare lăudăros, mare palavragiŭ. – Barb. coafor saŭ frizer.
22. [Scriban] 2) bărbierésc v. tr. (d. bărbier; ngr. barberizo). Fam. Rad barba. V. refl. Mă rad. Fig. Mă laud, torn la palavre.
23. [DOOM 3] bărbieri (a ~) (desp. -bi-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărbieresc, 3 sg. bărbierește, imperf. 1 bărbieream; conj. prez. 1 sg. să bărbieresc, 3 să bărbierească
24. [DOOM 2] bărbieri (a ~) (-bi-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărbieresc, imperf. 3 sg. bărbierea; conj. prez. 3 să bărbierească
25. [MDO] bărbieri
26. [DOOM 3] bărbier (desp. -bi-er) s. m., pl. bărbieri
27. [DOOM 2] bărbier (-bi-er) s. m., pl. bărbieri
28. [IVO-III] bărbier.
29. [DER] bărbier (bărbieri), s. m. – Frizer. – Mr. barber, birber, megl. birber. It. barbiere, probabil prin intermediul ngr. μπαρμπέρις (sec. XVII). Cf. tc. berber (› mr., megl. birber), bg. berberin. – Der. bărbiereasă, s. f. (nevastă de bărbier); bărbieresc, adj. (de bărbier); bărbieri, vb. (a rade barba; în arg., a minți, a scorni brașoave); bărbierie, s. f. (frizerie; în arg., brașoavă, minciună).
30. [Argou] bărbieri, bărbieresc v. r. a se lăuda cu lucruri neadevărate; a minți
31. [CECC] Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose (fr. „Calomniați, calomniați, ceva tot va rămîne!”) Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla – act. II, sc. 8. Sînt cuvintele din faimoasa tiradă a lui Don Basilio, care i-a inspirat compozitorului italian Rossini, nu mai puțin faimoasa „arie a calomniei”. Autorul, punîndu-l pe Don Basilio să facă elogiul calomniei, arată că cei ce folosesc această armă perfidă, strecoară în mod conștient veninul minciunilor, convinși că măcar un strop tot va rămîne în sufletul oamenilor, de pe urma unor astfel de ponegriri. De aici, această expresie, aplicată defăimătorilor fără scrupule, de tipul lui Don Basilio, care se bucura și rîdea melistofelic văzînd cum o șoaptă calomnioasă ia încet-încet proporții: „Și se-ntinde ca un val, Ca un foc, ca un cutremur, Ca urgia ce produce Un dezastru infernal”. La rîndul lui, Beaumarchais s-a inspirat din Francis Bacon care, în lucrarea sa De dignitate et augmentis scientiarum (cartea a 8-a, cap. II), exprimă o idee identică într-o formă care e și ea aproape identică: Audacter calumniare, semper aliquid haeret (Calomniază cu îndrăzneală, pînă la urmă tot se prinde ceva). LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL