1. [DEX '09] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Frizer. ♦ Fig. (Fam.) Om mincinos, lăudăros. [Pr.: -bi-er] – Din ngr. barbéris.
2. [MDA2] bărbier1 sm [At: DA ms / V: ~iariu / P: ~bi-er / Pl: ~i / E: barbă + -ier] 1 Frizer. 2 (Fam; fig) Om mincinos. 3 (Fam; fig) Om lăudăros.
3. [MDA2] bărbier2 sn [At: CERNE, D. M. / Pl: ~e / E: barbă + -ier] Dispozitiv mic aplicat pe cutia de rezonanță a unei viori, pentru a o fixa mai bine sub bărbia (1) violonistului.
4. [DEXI] bărbier s.m., s.n. 1 s.m. Frizer. ♦ Fig. (fam.) Om mincinos, lăudăros. 2 s.n. (muz.) Dispozitiv mic de lemn aplicat la baza cutiei de rezonanță a unei viori, pe care se sprijină bărbia violonistului; bărbie. • sil. -bi-er. pl. m. -i, n. -e. /it. barbiere, ngr. μπαρμπέρης.
5. [CADE] BĂRBIER sm. Cel care are meseria de a rade sau tăia barba și de a tunde părul [it. barbiere].
6. [DLRLC] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Bărbat care are meseria de a rade barba și de a tunde părul; frizer. Ștefan-vodă poruncea Bărbieri de-i aducea: Unii părul că-i tăia,. Alții barba i-o rădea, Pe Corbea-l întinerea. TEODORESCU, P. P. 530. ◊ (În trecut avea și alte îndeletniciri) Mă doare [măseaua]: întîi rabd cît pot.... pe urmă pui doftorii; pe urmă, dacă văz că nu mai merge, mă duc hotărît la bărbier să mi-o scoață. CARAGIALE, O. I 188. ◊ Compus: (învechit) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Portar-bașa] ședea la perdeaua domnească zi și noapte, și, cînd se trezea măria-sa, el striga prin sarai, cît îl ținea gura: Cafegi-bașa! Bărbier-basa! ALECSANDRI, T. I 582. – Pronunțat: -bi-er.
7. [DLRM] BĂRBIER, bărbieri, s. m. Frizer. ◊ Compus: (înv.) bărbier-bașa = bărbierul curții domnești. [Pr.: -bi-er] – Ngr. barbéris (<it.).
8. [DN] BĂRBIER s.m. Frizer. [< it. barbieri].
9. [MDN '00] BĂRBIER s. m. frizer. (< it. barbiere)
10. [Șăineanu, ed. VI] bărbier m. cel ce taie sau rade barba, cel ce tunde părul. [It. BARBIERE, printr’un intermediar grec modern].
11. [Scriban] bărbiér m. (it. barbiere, de unde și ngr. barbéris; fr. barbier). Cel ce rade barba și tunde păru. Fig. Mare lăudăros, mare palavragiŭ. – Barb. coafor saŭ frizer.
12. [MDA2] bărbiariu sm vz bărbier
13. [MDA2] berbiariu sm vz bărbier
14. [CADE] ‡BĂRBIER-BAȘA sm. Bărbierul Curții domnești: cînd se căftănea vre-un boier, se ducea ~ de-l rădea (ALECS.).
15. [Șăineanu, ed. VI] bărbier-bașa m. odinioară, întâiul bărbier al Domnului care rădea pe Vodă, pe beizadele și pe noul boierit: când se căftănia vreun boier, se ducea bărbier-bașa de-l rădea cu bricele cele de mărgean AL. [Formă românizată din arhaicul berber bașa = turc. BERBER BAȘY].
16. [DOOM 3] bărbier (desp. -bi-er) s. m., pl. bărbieri
17. [DOOM 2] bărbier (-bi-er) s. m., pl. bărbieri
18. [IVO-III] bărbier.
19. [DER] bărbier (bărbieri), s. m. – Frizer. – Mr. barber, birber, megl. birber. It. barbiere, probabil prin intermediul ngr. μπαρμπέρις (sec. XVII). Cf. tc. berber (› mr., megl. birber), bg. berberin. – Der. bărbiereasă, s. f. (nevastă de bărbier); bărbieresc, adj. (de bărbier); bărbieri, vb. (a rade barba; în arg., a minți, a scorni brașoave); bărbierie, s. f. (frizerie; în arg., brașoavă, minciună).
20. [Onomastic] BĂRBIER subst. 1. Bărbier (Sd XXI); Bărbiĭar, „medic” 1747 (Paș). 2. Bărberu (Olt).
21. [CECC] Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose (fr. „Calomniați, calomniați, ceva tot va rămîne!”) Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla – act. II, sc. 8. Sînt cuvintele din faimoasa tiradă a lui Don Basilio, care i-a inspirat compozitorului italian Rossini, nu mai puțin faimoasa „arie a calomniei”. Autorul, punîndu-l pe Don Basilio să facă elogiul calomniei, arată că cei ce folosesc această armă perfidă, strecoară în mod conștient veninul minciunilor, convinși că măcar un strop tot va rămîne în sufletul oamenilor, de pe urma unor astfel de ponegriri. De aici, această expresie, aplicată defăimătorilor fără scrupule, de tipul lui Don Basilio, care se bucura și rîdea melistofelic văzînd cum o șoaptă calomnioasă ia încet-încet proporții: „Și se-ntinde ca un val, Ca un foc, ca un cutremur, Ca urgia ce produce Un dezastru infernal”. La rîndul lui, Beaumarchais s-a inspirat din Francis Bacon care, în lucrarea sa De dignitate et augmentis scientiarum (cartea a 8-a, cap. II), exprimă o idee identică într-o formă care e și ea aproape identică: Audacter calumniare, semper aliquid haeret (Calomniază cu îndrăzneală, pînă la urmă tot se prinde ceva). LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL