1. [MDA2] bănuicios, ~oasă a [At: DA / P: ~nu-i~ / Pl: ~oși, ~oase / E: bănui + -(i)cios] 1-2 (Rar) Bănuitor (27-28). 3 Suspect.
2. [CADE] BĂNUICIOS adj. Care bănuește ușor.
3. [Șăineanu, ed. VI] bănuicios a. aplecat a bănui, supus la bănuieli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL