1. [MDA2] bâltâcâială sf [At: CADE / V: băltăcăi~ / Pl: ~ieli / E: bâltâcâi] (Reg) 1 Scoaterea unui zgomot specific la mersul prin apă. 2 Zgomotul produs de apa care plescăie într-un vas.
2. [MDA2] băltăcăială sf vz bâltâcâială
3. [CADE] BĂLTĂCĂIALĂ, BÎLTÎCĂIALĂ (pl. -ieli) sf. Faptul de a băltăcăi.
4. [Scriban] bîltîcîĭálă f., pl. ielĭ. Acțiunea și rezultatul bîltîcîiriĭ.
5. [DER] BÎLTÎCÎIALĂ s. f. Plescăit, prin lovirea suprafeței unui lichid. (din bîltîc)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL