1. [Șăineanu, ed. VI] Bălești pl. comună rurală în Jud. Râmnicul-Sărat: 1600 loc, Aci, la balta Lacul-Negru, s’a împăcat în 1479 Radu cel Frumos, Domnul Munteniei, cu Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei.
2. [MDA2] băli vr [At: DENSUSIANU, Ț. H. 308 / Pzi: ~lesc / E: băl + -i] (Reg) A se decolora.
3. [DER] băli (-esc, -it), vb. – A fura, a șterpeli. Origine necunoscută. Termen de arg.; pare de origine țigănească (cf. Juilland).
4. [DE] BĂLEȘTI 1. Com. în jud. Gorj; 7.402 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18). 2. Com. în jud. Vrancea; 2.402 loc. (1991).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL