1. [DEX '09] BALDACHIN, baldachine, s. n. 1. Acoperământ decorativ, împodobit cu perdele, așezat deasupra unui tron, a unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectură cu această înfățișare. 2. Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar laic sau al bisericii la anumite procesiuni. [Pl. și: baldachinuri. – Var.: (înv.) baldahin s. n.] – Din fr. baldaquin.
2. [MDA2] baldachin sn [At: VĂCĂRESCUL, IST., ap. TES. II, 290 / V: (înv) ~ahin / Pl: ~e, -uri / E: fr baldaquin, it baldacchino] 1 Acoperământ (ornamental) susținut pe stâlpi, împodobit cu stofe scumpe sau perdele, așezat deasupra unui tron laic sau ecleziastic, a unui pat, a unui altar sau catafalc etc. 2 (Pex) Lucrare de arhitectură în bronz, lemn sculptat etc. care imită baldachinul (1). 3 Acoperământ din stofe scumpe purtat deasupra unui demnitar bisericesc (sau laic) în timpul unor procesiuni.
3. [DEXI] baldachin s.n. 1 Acoperămînt decorativ, susținut pe stîlpi, împodobit cu perdele sau cu stofe scumpe și așezat deasupra unui pat, a unui tron laic sau ecleziastic, a unui amvon, a unui catafalc etc. 2 Ext. (arhit.) Lucrare în marmură, lemn sculptat, bronz etc. care imită baldachinul. 3 (în trecut) Acoperămînt din stofa scumpă care se punea deasupra unui demnitar laic sau eclesiastic în timpul unei solemnități, al unei procesiuni etc. • pl. -uri, -e. și (înv.) baldahín s.n. /<fr. baldaquin, germ. Baldachin; cf. it. baldacchino „stofa de mătase de Bagdad”.
4. [CADE] *BALDACHIN (pl. -inuri) sn. 1 Acoperemînt sprijinit pe coloane sau fixat de un părete, alcătuit din stofe prețioase și pus ca podoabă deasupra unui amvon, unui altar, unui tron sau unui pat, uranisc (🖼 313) ¶ 2 Acoperemînt alcătuit din stofe prețioase ce se purta în vremuri deasupra principilor sau la procesiuni; se mai obicinuește astăzi la procesiunile bisericii catolice (🖼 314, 315): pășea... țanțoș și mîndru subt ~ul de mătase de fir (GRIG.) [fr. baldaquin < it.].
5. [DEX '98] BALDACHIN, baldachine, s. n. 1. Acoperământ decorativ, împodobit cu perdele, așezat deasupra unui tron, a unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectură care imită acest acoperământ decorativ. 2. Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar laic sau al bisericii la anumite procesiuni. [Pl. și baldachinuri. – Var.: (înv.) baldahin s. n.] – Din fr. baldaquin.
6. [DLRLC] BALDACHIN, baldachinuri, s. n. 1. Acoperămînt decorativ, împodobit cu perdele și așezat deasupra unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectură cu aceeași înfățișare. Subt unul din baldachinurile lui Mehmet... a văzut cu uimire atîrnînd un smarand enorm. SADOVEANU, Z. C. 276. Sub un funebru baldachin așezat în mijlocul salonului... dormea acum liniștit. ANGHEL, PR. 65. ♦ (Rar, impropriu) Pat portativ cu un asemenea acoperămînt; lectică. 2. Acoperămînt mobil care se poartă, la anumite solemnități, deasupra capului unui demnitar de rang superior al bisericii (odinioară și deasupra capului unui înalt demnitar de stat). – Pl. și: baldachine. – Variantă: (învechit) baldahin (NEGRUZZI, S. III 427) s. n.
7. [DLRM] BALDACHIN, baldachinuri, s. n. 1. Acoperămînt decorativ, împodobit cu perdele și așezat deasupra unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectură cu această înfățișare. ♦ (Rar, impr.) Lectică. 2. Acoperămînt mobil care se poartă deasupra capului unui demnitar de rang superior al bisericii, la anumite solemnități. [Pl. și baldachine. – Var.: (înv.) baldahin s. n.] – Fr. baldaquin.
8. [DN] BALDACHIN s.n. 1. Acoperămînt format din perdele, situat deasupra unui pat, a unui amvon etc.; (p. ext.) lucrare arhitectonică cu acest aspect. 2. Acoperămînt purtat deasupra capului unui înalt prelat în timpul unei solemnități, al unei procesiuni etc. [Pl. -ne, -nuri, var. baldahin s.n. / < fr. baldaquin, it. baldacchino].
9. [MDN '00] BALDACHIN s. n. 1. acoperământ decorativ din perdele deasupra unui pat, a unui amvon. 2. lucrare arhitectonică cu acest aspect. 3. acoperământ purtat deasupra capului unui înalt prelat în timpul unei solemnități, procesiuni etc. (< fr. baldaquin)
10. [Șăineanu, ed. VI] baldachin n. acoperământ pus ca podoabă dasupra unui altar, tron sau pat: ieși-va la plimbare purtată n baldachin? AL.
11. [Scriban] *baldachín n., pl. e (fr. baldaquin, it. baldacchino. V. bagdadie). Acoperămînt de pînză deasupra unuĭ pat, unuĭ tron ș.a. Lucrare de arhitectură saŭ de lemnărie care servește ca coronament unuĭ tron, unuĭ altar ș.a. V. uranisc și saĭvan.
12. [DEX '09] BALDAHIN s. n. v. baldachin.
13. [MDA2] baldahin sn vz baldachin
14. [DEXI] baldahín s.n. v. baldachin.
15. [CADE] URANISC (pl. -curi), URANIST (pl. -turi) sn. = BALDACHIN [ngr. ουρανίσχος; comp. și ORANIST].
16. [DN] BALDAHIN s.n. v. baldachin.
17. [DOOM 3] baldachin s. n., pl. baldachine
18. [DOOM 2] baldachin s. n., pl. baldachine
19. [IVO-III] baldachin, -ne.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL