1. [MDA2] bâhlă sf [At: POPA, B. / Pl: ~le / E: css bâhli] (Reg) 1 Bâhlitură (1). 2 (Fig) Mâhnire adâncă.
2. [MDA2] vâclă[1] sf vz bâhlă
3. [DEXI] bîhlă s.f. (reg.) 1 Apă stătută. 2 Fig. Mîhnire adîncă. S-a cufundat în muțenie ca într-o apă neagră, de unde n-avea să mai răzbată nimic. Doar bîhlă și încruntare (POPA). • pl. -e. /de la bîhli, prin derivare regresivă.
4. [DLRLC] BÎHLĂ s. f. (Mold.) Apă bîhlită, stătută. ♦ Fig. Mîhnire (adîncă). S-a cufundat în muțenie ca într-o apă neagră, de unde n-avea să mai răzbată nimic. Doar bîhlă și încruntare. POPA, V. 11.
5. [DLRM] BÎHLĂ s. f. (Reg.) Apă stătută. – Postverbal al lui bîhli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL