1. [MDA2] băciuire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: băciui] (Îvr) 1 Preparare a brânzeturilor Si: (rar) băcire (1), băcit1 (1), băciuit1 (1). 2 (Reg; pan) Mocăire. 3 (Reg; d. copii) Plescăire. 4 (Fig) Zăbovire. 5 (Fig) Oprire adeseori la o casă Si: (rar) băcire (5), băcit1 (5), băciuit1 (5). 6 (Fig) Stăruire pe lângă cineva, pentru ceva Si: (rar) băcire, băcit1 (6), băciuit1 (6). 7 (Fig) Apelare frecventă la cineva într-o afacere Si: (rar) băcire (7), băcit1 (7), băciuit1 {1). 8 (Pgn) Locuire.
2. [DEXI] băciuíre s.f. (reg.) Acțiunea de a băciui și rezultatul ei. • pl. -i. /v. băciui.
3. [DEX '09] BĂCIUI, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.
4. [MDA2] băciui vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~esc / E: baci1 + -ui] (Îvr) 1 A prepara brânzeturi Si: a jintui. 2 (Reg; pan) A lucra încet de tot, fără spor Si: a mocăi. 3 (Reg; d. copii) A plescăi. 4 (Fig) A zăbovi. 5 (Fig) A se opri des la o casă. 6 (Fig) A stărui într-una pe lângă cineva, pentru ceva. 7 (Fig) A apela mereu la cineva, într-o afacere. 8 (Pgn) A locui.
5. [DEXI] băciuí vb. IV. intr. (reg.) 1 A prepara brînzeturi; (reg.) a băci. 2 Fig. A întîrzia mult într-un loc (izolat). ◆ A se opri des la o casă. 3 Fig. A stărui mereu pe lîngă cineva, pentru ceva. • prez.ind. -iesc. /baci + -ui.
6. [CADE] ❍BĂCIUI (-uesc) vb. intr. 🐑 1 A petrece ca baciu, a împlini slujba de baciu într’o stînă: Pe cînd băciuia Dada, și storcea untul dintr’un caș (MAR.) ¶ 2 A petrece într’un loc, a sălășlui (COST.) (PAMF.) (R.-COD): Din cenușe nu ieșim, tot acolo băciuim (PĂC.) ¶ 3 Trans. (VIC.) A lucra încet de tot, fără spor.
7. [DLRLC] BĂCIUI, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A zăbovi, a sta mult într-un loc.
8. [DLRM] BĂCIUI, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A întîrzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Din baci.
9. [Scriban] băcĭuĭésc v. intr. (d. bacĭ). Trăĭesc ca bacĭ. Sălășluĭesc, hălăduĭesc: anĭ de zile băcĭuĭră în Suceava Poloniĭ (Iorga, Ist. Arm. Rom., 1, 75).
10. [DOOM 3] băciui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiesc, 3 sg. băciuiește, imperf. 1 băciuiam; conj. prez. 1 sg. să băciuiesc, 3 să băciuiască
11. [DOOM 2] băciui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiesc, imperf. 3 sg. băciuia; conj. prez. 3 să băciuiască
12. [IVO-III] băciuesc, -uiască 3, -uiam 1 imp.
13. [Argou] băciui, băciuiesc, v. t. a aresta.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL