1. [DEX '09] BABYSITTER, babysitteri, -e, s. m. și f. Persoană remunerată, care îngrijește un copil. [Pr.: bebisităr] – Din engl. babysitter.
2. [DEXI] baby-sitter [bebi’sitǝr] s.m., s.f. Persoană angajată pentru a îngriji, a supraveghea copiii în timpul în care părinții nu sînt acasă. • /<engl. baby-sitter.
3. [DCR2] baby-sitter s. m. f. ◊ „Fiind pus în situația de a-și crește el copiii, de a deveni menajeră, bucătar, fată în casă și baby-sitter, de a da de greul vieții de familie, Romeo revine la Julieta.” Sc. 16 VII 81 p. 4. ◊ „Gama de meserii spre care se îndreaptă studenții este deosebit de largă: de la meditator la hamal, de la vânzător la disc-jockey, de la șofer de taxi la agent de publicitate, de la ghid la baby-sitter.” ◊ Rev. 22 2026 V 93 p. 10. ◊ „[...] noua orientare [...] constă în formarea de baby-sitter, adică de îngrijitori de copii.” Expr. Mag. 7/95 p. 14 [pron. bebi-sităr] (din engl., fr. baby-sitter; PR 1953, DMC 1960)
4. [DEX-școlar] BABYSITTER, babysitteri, -e, s. m. și f. Îngrijitor de copii. [Pr.: beibisităr]. – Din engl. baby sitter.
5. [DOOM 3] !babysitter1 (engl.) [pron. beĭbisităr] s. f., g.-d. art. babysitterei [pron. beĭbisităreĭ]; pl. babysittere [pron. beĭbisităre]
6. [DOOM 2] babysitter1 (angl.) [pron. bebisităr] s. f., pl. babysittere[1]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL