1. [DEX '09] BABAU s. m. v. baubau.
2. [MDA2] babau sms [At: MARIAN, NA. 342 / V: -a, baubau / E: ngr βαβάωας] Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici Cf bolea, cauă, gogoriță, mama-pădurii.
3. [DEXI] babáu subst. invar. v. baubau.
4. [DEX '98] BABAU s. m. invar. v. baubau.
5. [DEX '09] BABAUA s. f. v. baubau.
6. [DEX '09] BAUBAU s. m. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babau s. m., babaua s. f.] – Din bau (repetat).
7. [MDA2] babaua sms vz babau
8. [MDA2] babău[1] sf vz bobou
9. [MDA2] baubau smi vz babau
10. [MDA2] băbău1 sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~bae / E: nct] (Reg) Pat acoperit cu un cearșaf, care are un fel de stelaje dedesubt, pentru rufe.
11. [MDA2] băbău2 sn vz bobou
12. [MDA2] bobou sn [At: (a. 1642) TEOFIL, ap. TDRG / V: bub-, bubău, băbău / Pl: ~ouă, (înv) -oaă, -oo / E: mg guba] 1-2 (îrg) Manta groasă de lână (sau de păr de capră cu lână), de culoare închisă, mai scurtă decât sarica (și cu mâneci foarte lungi) Cf ghebă, zeghe, țundră.
13. [MDA2] bubău sn vz bobou
14. [MDA2] bubou sn vz bobou
15. [DEXI] babáua s.f. invar. v. baubau.
16. [DEXI] babău s.f. v. bobou.
17. [DEXI] baubáu subst. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. • și babáu subst. invar., babáua s.f invar. /de la bau, prin repetiție.
18. [DEXI] bobou s.n. (înv., reg.) Manta groasă de lînă sau de păr de capră, de culoare închisă, mai scurtă decît sarica (și cu mîneci lungi). • pl. -uă. și babău s.f. /<magh. guba.
19. [CADE] BABAUĂ sf. Bucov. (MAR.) Ființă cu care se sperie copiii, spre a-i face să tacă sau să stea liniștiți.
20. [CADE] BOBOU (pl. -ouă) sn. Trans. 👕 1 Manta groasă de pănură, cu mînecile foarte lungi, purtată mai ales de ciobani (🖼 520) ¶ 2 Sarică [comp. ung. guba].
21. [CADE] BUBĂU – BOBOU.
22. [DEX '98] BABAUA s. f. invar. v. baubau.
23. [DEX '98] BAUBAU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babau s. m. invar., babaua s. f. invar.] – Din bau (repetat).
24. [Șăineanu, ed. VI] babàua f. Buc. gogoriță. [Termen din graiul copiilor].
25. [Scriban] báŭ-báŭ interj. care arată lătratu scurt al unuĭ cîne maĭ mic. V. haŭ-haŭ.
26. [Scriban] băbăŭ V. boboŭ.
27. [Scriban] bobóŭ n., pl. boboŭă, ca oŭ, oŭă, saŭ bobourĭ (cp. cu ung. guba). L.V. Sarică. Suman. – Azĭ. Trans. (buboŭ, bubăŭ, băbăŭ, pl. ăĭe). Suman scurt. V. dîrștină.
28. [Scriban] bubăŭ V. boboŭ.
29. [Scriban] bubóŭ V. Boboŭ.
30. [DOOM 3] !baubau (desp. bau-) (fam.) s. m., art. baubaul (desp. -ba-ul), g.-d. art. lui baubau/baubaului
31. [DOOM 2] baubau (bau-) s. m., art. baubaul (-ba-ul), g.-d. lui baubau / baubaului
32. [DLRLV] BOBOU s.n. (ȚR, Trans. SV) Haină țărănească, sarică. B: Portŭ. Bobou. Zeachie. ST. LEX., 271. Răpiia cine ce putea … cine ii, cine șube, cine buboao, cine pături, cine cizme. IM 1730, 105v; cf. CAZANIE 1642; MARDARIE, 202. C: Și schimbîndu-și portul, s-au îmbrăcat într-un bobou ciobănesc și așa de-abia au scăpat cu viața. GH. BRANCOVICI. // A: Petrecură în boboaă și piei de capră. DOSOFTEI, VS; cf. IM 1754, 75r. Variante: bubou (IM 1730, 105v; IM 1754, 75r). Etimologie: magh. guba.
33. [DLRLV] BUBOU s. n. v. bobou.
34. [DAR] bobou, s.n. (reg.) manta țărănească groasă, din lână; suman gros.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL