1. [DEX '09] AZBEST s. n. Minereu fibros de culoare albă sau verzuie, care nu arde, folosit în industrie, ca material izolant. [Acc. și: azbest. – Var.: asbest s. n.] – Din fr. asbeste.
2. [MDA2] azbest sn [At: LTR2 / A și: azbest / V: asb~ / Pl: ~uri / E: fr asbeste] Minereu alb, fibros și mătăsos, din care se fac piese și țesături neinflamabile și izolatoare.
3. [DEX '98] AZBEST s. n. Minereu fibros și mătăsos de culoare albă, din care se fac diferite piese și țesături neinflamabile și izolatoare. [Acc. și: azbest – Var.: asbest s. n.] – Din fr. asbeste.
4. [DLRLC] AZBEST, azbesturi, s. n. Mineral fibros de culoare albă, rău conducător de căldură și electricitate, din care se fac țesături, cartoane și benzi izolatoare, rezistente la foc. Șorț de azbest. ▭ Un grup de tineri jucau tenis, în cămăși de mătase, pantaloni albi și pantofi speciali cu pingele de azbest. BART, E. 113.
5. [DLRM] AZBEST, azbesturi, s. n. Mineral fibros de culoare albă, din care se fac diferite piese și țesături neinflamabile. – Fr. asbeste (< gr.).
6. [DN] AZBEST s.n. Silicat de calciu și de magneziu natural, rău conducător de electricitate, folosit pentru confecționarea de garnituri, de țesături neinflamabile etc. [Pl. -turi. / < fr. asbeste, cf. lat. asbestus, gr. asbestos – nestins].
7. [MDN '00] AZBEST s. n. silicat natural de magneziu, cu contextură fibroasă, neinflamabil, la fabricarea țesăturilor și izolatorilor termici. (< fr. asbeste, gr. asbestos)
8. [Scriban] *azbést (vgr. ásbestos, nestins). O substanță minerală de natura amiantuluĭ. Se prezentă supt formă de fire lungĭ și mătăsoase care se pot țese. La un foc moderat rezistă și nu se topesc de cît la o mare temperatură.
9. [DEX '09] ASBEST s. n. v. azbest.
10. [MDA2] asbest sn vz azbest
11. [Șăineanu, ed. VI] asbest n. alt nume dat amiantului.
12. [DOOM 3] azbest s. n.
13. [DOOM 2] azbest s. n.
14. [MDO] azbest
15. [IVO-III] asbest.
16. [DER] asbest s. m. – Minereu fibros de culoare albă. – Mr. azveste „var”. Fr. asbeste, din gr. ἀσβέστης. Cuvîntul mr. reproduce pronunțarea din ngr.
17. [DE] AZBÉST (< fr. {i}; {s} gr. asbestos „necombustibil”) s. n. Amfibol de culoare verde-gălbui, cu aspect fibros, format în urma metamorfismului în șisturile cristaline sau prin transformarea hidrotermală a rocilor ultrabazice bogate în magneziu. Este incombustibil, inalterabil la foc, rău conducător de căldură și electricitate. Poate fi țesut și amestecat cu alt material.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL