Definiție și ce înseamnă aventuros

1. [DEX '09] AVENTUROS, -OASĂ, aventuroși, -oase, adj. Cu multe aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) căruia îi plac acțiunile îndrăznețe și riscante. – Din fr. aventureux.

2. [MDA2] aventuros, ~oasă a [At: IORGA, L. 1,31 / Pl: ~oși, ~oase / E: fr aventureux] 1-6 Care umblă după aventuri (1-6). 7-12 Căruia îi plac aventurile (1-6). 13 Riscant. 14 Imprudent. 15 îndrăzneț. 16 Care se avântă mereu orbește. 17-22 Care constituie o aventură (1-6).

3. [CADE] *AVENTUROS adj. 1 Care se aventurează: o fire ciudată, aventuroasă ¶ 2 Plin de aventuri: a dus o viață foarte aventuroasă ¶ 3 Îndrăzneț, riscat, nesocotit: e o întreprindere aventuroasă [fr.].

4. [DEX '98] AVENTUROS, -OASĂ, aventuroși, -oase, adj. Plin de aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) căruia îi plac acțiunile îndrăznețe și riscante. – Din fr. aventureux.

5. [DLRLC] AVENTUROS, -OASĂ, aventuroși, -oase, adj. Plin de aventuri, legat de acțiuni riscate și dubioase; care constituie o aventură.

6. [DLRM] AVENTUROS, -OASĂ, aventuroși, -oase, adj. Plin de aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) căruia îi plac acțiunile îndrăznețe și riscante. – După fr. aventureux.

7. [DN] AVENTUROS, -OASĂ adj. Plin de aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) amator de acțiuni îndrăznețe și riscante. [Cf. fr. aventureux, it. avventuroso].

8. [MDN '00] AVENTUROS, -OASĂ adj. care constituie o aventură; (despre oameni) amator de acțiuni îndrăznețe și riscante. (< fr. aventureux, it. aventuroso)

9. [Șăineanu, ed. VI] aventuros a. plin de aventuri: vieață aventuroasă.

10. [Scriban] *aventurós, -oásă adj. (fr. aventureux). Ĭubitor de aventurĭ: caracter aventuros. Părăsit în voĭa întîmplăriĭ: existență aventuroasă.

11. [DOOM 3] aventuros adj. m., pl. aventuroși; f. aventuroasă, pl. aventuroase

12. [DOOM 2] aventuros adj. m., pl. aventuroși; f. aventuroasă, pl. aventuroase

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro