1. [DEX '09] AUTOSALVARE, autosalvări, s. f. Autosanitară. [Pr.: a-u-] – Auto2- + salvare.
2. [MDA2] autosalvare1 sf [At: EVID. CONT. 135 / P: a-u~ / Pl: ~vări / E: autosalva] 1 Salvare de către sine însuși Si: (rar) autosalvat1.
3. [MDA2] autosalvare2 sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~vări, / E: auto2- + salvare] Autoambulanță.
4. [DEX '98] AUTOSALVARE, autosalvări, s. f. Autosanitară. [Pr.: a-u-] – Auto2 + salvare.
5. [DN] AUTOSALVARE s.f. 1. Acțiunea de a se autosalva. 2. Autosanitară, autoambulanță. [< autosalva].
6. [MDN '00] AUTOSALVARE s. f. 1. acțiunea de a se autosalva. 2. autosanitară. (< autosalva)
7. [DCR2] autosalvare s. f. Mașină a stației de salvare ◊ „Era ora 10,30 când alte două autosalvări [...] au încercat și ele să-și facă drum spre Oncești.” R.l. 14 II 84 p. 2 (din auto2- + salvare)
8. [MDA2] autosalva vr [At: DA ms / P: a-u~ / Pzi: ~vez / E: auto1- + salva] (Rar) A se salva pe sine însuși.
9. [DN] AUTOSALVA vb. I. refl. A se salva singur. [Et. incertă].
10. [MDN '00] AUTOSALVA vb. refl. a se salva singur. (< auto1- + salva)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL