Definiție și ce înseamnă autopastișa

1. [DEX '09] AUTOPASTIȘA, autopastișez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) copia propriile procedee artistice. [Pr.: a-u-] – Auto1- + pastișa.

2. [MDA2] autopastișa vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~șez / E: auto1- + pastișa] A-și copia propriile procedee artistice.

3. [DEX '98] AUTOPASTIȘA, autopastișez, vb. I. Tranz. și refl. A copia genul sau procedeele artistice folosite în lucrări proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + pastișă.

4. [DN] AUTOPASTIȘA vb. I. refl. (Despre scriitori) A-și copia procedeele artistice proprii. [Et. incertă].

5. [MDN '00] AUTOPASTIȘA vb. refl. (despre scriitori) a-și imita procedeele artistice proprii. (< auto1- + pastișa)

6. [DCR2] autopastișa vb. refl. I A-și copia procedeele (artistice) proprii ◊ „E oare firesc ca un foarte tânăr poet (evident talentat) să se autopastișeze?” Gaz. lit. 19 I 61 p. 2. ◊ „Tânărul critic conchide că ceea ce ar caracteriza poezia actuală ar fi «autopastișa»: «Ceea ce era spontan, la un moment dat [...] a devenit normă, șablon. [...] Poezia se autopastișează».” R.lit. 7 II 74 p. 13 (din auto1- + pastișa; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 132; DEX; DN3)

7. [DEX '09] AUTOPASTIȘĂ, autopastișe, s. f. Pastișă a propriilor creații. [Pr: a-u-] – Auto1- + pastișă.

8. [MDA2] autopastișă sf [At: DEX2 / P: a-u~ / Pl: ~șe / E: auto1- + pastișă] Pastișă a propriilor creații.

9. [DEX '98] AUTOPASTIȘĂ, autopastișe, s. f. Pastișă a propriilor creații. [Pr.: a-u-] – Auto1- + pastișă.

10. [MDN '00] AUTOPASTIȘĂ s. f. imitație a propriilor procedee artistice; manieră, șablon. (< auto1- + pastișă)

11. [DCR2] autopastișă s. f. ◊ „La rândul său, Nichita Stănescu [...] nu poate continua experiența din cele «11 elegii» fără riscul de a transforma în manieră, adică în autopastișă [...]” Gaz. lit. 2 III 67 p. 7; v. și autopastișa (din auto1- + pastișă; DN3; DEX-S)

12. [DOOM 3] autopastișa (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autopastișez, 3 se autopastișează, 1 pl. ne autopastișăm; conj. prez. 1 sg. să mă autopastișez, 3 să se autopastișeze; imper. 2 sg. afirm. autopastișează-te; ger. autopastișându-mă

13. [DOOM 2] !autopastișa (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autopastișează, 1 pl. ne autopastișăm; conj. prez. 3 să se autopastișeze; ger. autopastișându-se

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro