Definiție și ce înseamnă autoobservare

1. [DEX '09] AUTOOBSERVARE, autoobservări, s. f. Faptul de a se autobserva; auto-observație, introspecție. [Pr.: a-u-] – V. autoobserva.

2. [MDA2] autoobservare sf [At: DA ms / P: a-u-to-ob~ / Pl: ~vări / E: autoobserva] 1 Analizare a vieții psihice proprii Si: autoobservație (1), (rar) autoobservat1 (1). 2 Observare de către sine însuși a propriei conștiințe Si: autoobservație (2), (rar) autoobservat1 (2).

3. [DEX '98] AUTOOBSERVARE, autoobservări, s. f. Analizare a vietii psihice proprii; introspecție. [Pr.: a-u-] – Auto1- + observare.

4. [DLRM] AUTOOBSERVARE, autoobservări, s. f. Analizare a vieții psihice proprii; introspecție. – Din auto1- + observare.

5. [DN] AUTOOBSERVARE s.f. Faptul de a se autoobserva, analizare a propriei vieți psihice; autoobservație; introspecție. [< autoobserva].

6. [DEX '09] AUTOOBSERVA, autoobserv, vb. I. Refl. A-și analiza propria persoană și viață (psihică). [Pr.: a-u-] – Auto1- + observa.

7. [MDA2] autoobserva vr [At: DEX2 / P: a-u-to-ob~ / Pzi: ~serv / E: auto1- + observa] 1 A-și analiza propria persoană și viață (psihică). 2 A-și observa propria conștiință.

8. [DEX '98] AUTOOBSERVA, autoobserv, vb. I. Refl. A-și analiza propria persoană și viață (psihică). [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto1- + observa.

9. [DN] AUTOOBSERVA vb. I. refl. A se observa pe sine, a-și analiza propria viață psihică. [Cf. fr. autoobserver].

10. [MDN '00] AUTOOBSERVA vb. refl. a-și observa propriile acțiuni, manifestări comportamentale, idei, trăiri afective. (< fr. autoobserver)

11. [DCR2] autoobserva vb. refl. I 1963 A se observa pe sine însuși v. autodocumenta (din auto1- + observa; cf. fr. autoobserver; DN3, DEX-S)

12. [DOOM 3] autoobservare (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autoobservării; pl. autoobservări

13. [DOOM 2] autoobservare (a-u-) s. f., g.-d. art. autoobservării; pl. autoobservări

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] dolente ain vz dolent 2. [DN] DOLENTE adv. (Muz.; ca indicație de execuție) […]
1. [MDA2] dolerit sn [At: COBÎLCESCU, G. 34/25 / Pl: ~e / E: fr dolérite, […]
1. [MDA2] dolf sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 206 / V: dulf[1] (prin confuzie) […]
1. [CADE] ❍ DOLFAN sm. Trans. (BUD.) 1 Om de frunte ¶ 2 Bogătaș, om […]
1. [DEX '09] DOLIE, dolii, s. f. 1. Șanț sau unghi format la intersecția a […]
1. [MDA2] dolic sm [At: DN3 / Pl: ~ici / E: fr dolic] (Rar) Fasole […]
1. [MDA2] doliho- [At: DN3 / V: ~ico- / E: fr dolicho-] Element prim de […]
1. [MDA2] doliho- [At: DN3 / V: ~ico- / E: fr dolicho-] Element prim de […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro