1. [DEX '09] AUTOIRONIE, autoironii, s. f. Ironie la adresa propriei persoane. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + ironie.
2. [MDA2] autoironie sf [At: DN3 / P: a-u-to-i~ / Pl: ~ii / E: auto1- + ironie] Ironie la adresa propriei persoane.
3. [DN] AUTOIRONIE s.f. Ironie la adresa propriei persoane. [Et. incertă].
4. [MDN '00] AUTOIRONIE s. f. ironie la adresa propriei persoane, opere etc. (< auto1- + ironie)
5. [DCR2] autoironie s. f. Ironie îndreptată asupra propriei persoane, opere etc. ◊ „Această anchetă din care a lipsit numai simțul autoironiei.” Cont. 11 III 66 p. 5. ◊ „Ar fi fost de dorit, poate, mai multă autoironie.” R.lit. 17 XII 70 p. 25 (din auto1- + ironie; FC I 142; DN3, DEX-S)
6. [DOOM 3] autoironie (desp. a-u-) s. f., art. autoironia, g.-d. art. autoironiei; pl. autoironii
7. [DOOM 2] *autoironie (a-u-) s. f., art. autoironia, g.-d. art. autoironiei, pl. autoironii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL