1. [DEX '09] AUTODISTRUGE, autodistrug, vb. III. Refl. A se distruge singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + distruge.
2. [MDA2] autodistruge vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autodistrug / E: auto1- + distruge] 1 A se distruge pe sine însuși. 2 A se distruge de la sine.
3. [DEX '98] AUTODISTRUGE, autodistrug, vb. III. Refl. A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine.[Pr.: a-u-] – Auto1- + distruge.
4. [DN] AUTODISTRUGE vb. III. refl. A se distruge singur. [< auto1- + distruge, după fr. s’autodétruire].
5. [MDN '00] AUTODISTRUGE vb. refl. a se distruge singur sau de la sine. (după fr. s’autodétruire)
6. [DOOM 3] +autodistruge (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autodistrug, 3 sg. se autodistruge; conj. prez. 1 sg. să mă autodistrug, 3 să se autodistrugă; imper. 2 sg. afirm. autodistruge-te; ger. autodistrugându-mă; part. autodistrus
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL