1. [MDN '00] AUTODIRIJARE s. f. dirijare a unei rachete, a unui avion cu ajutorul unor aparate și dispozitive instalate la bord. (< auto2 + dirijare)
2. [DOOM 3] +autodirija (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autodirijez, 3 sg. se autodirijează, 1 pl. ne autodirijăm; conj. prez. 1 sg. să mă autodirijez, 3 să se autodirijeze; imper. 2 sg. afirm. autodirijează-te; ger. autodirijându-mă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL