Definiție și ce înseamnă autocurățire

[DCR2] autocurățire s. f. 1981 Curățire a sa însuși v. autocurăța (din autocurăța)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEFECTA, defectez, vb. I. Refl. (Despre mecanisme, aparate, mașini etc.) A avea […]
1. [DEX '09] DEFECTARE, defectări, s. f. Acțiunea de a (se) defecta și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] DEFECTAT, -Ă, defectați, -te, adj. Care nu mai funcționează normal; stricat. – […]
[Scriban] *defectíbil, -ă adj. (d. defect, adică „lipsă”). Fil. Căruĭa-ĭ lipsesc multe, slab, imperfect: omu […]
1. [DEX '09] DEFECTIV, -Ă, defectivi, -e, adj. (Despre cuvintele flexibile) Care are flexiunea incompletă, […]
1. [MDA2] defectivitate sf [At: NEGULICI / Pl: ~tăți / E: defectiv + -itate] 1-2 […]
1. [MDN '00] DEFECTO- elem. „defect”. (< fr. défecto-, cf. lat. defectus) 2. [DETS] DEFECTO- […]
1. [DEX '09] DEFECTOLOG, -Ă, defectologi, -ge, s. m. și f. Specialist în defectologie. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro