Definiție și ce înseamnă autocratic

1. [DEX '09] AUTOCRATIC, -Ă, autocratici, -ce, adj. Care are caracter de autocrație; care are puteri absolute. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocratique.

2. [MDA2] autocratic, ~ă av, a [At: DA / P: a-u~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr autocratique] 1-6 (În mod) autocrat (2, 4, 6).

3. [CADE] *AUTOCRATIC adj. ⏲ De autocrat, cu puteri nemărginite: guvern ~ [fr.].

4. [DLRLC] AUTOCRATIC, -Ă, autocratici, -e, adj. Care are caracter de autocrație; care dispune de puteri nelimitate. Guvern autocratic. ◊ (Adverbial) Monarh care conduce autocratic.

5. [DLRM] AUTOCRATIC, -Ă, autocratici, -e, adj. Care are caracter de autocrație. [Pr.: a-u-] – După fr. autocratique (< gr.).

6. [DN] AUTOCRATIC, -Ă adj. Cu caracter de autocrație; cu puteri nelimitate; absolut. [Pron. a-u-. / cf. fr. autocratique, it. autocratico].

7. [MDN '00] AUTOCRATIC, -Ă adj. cu caracter de autocrație. (< fr. autocratique)

8. [Șăineanu, ed. VI] autocratic a. relativ la autocrat sau la autocrație.

9. [Scriban] *autocrátic, -ă adj. (d. autocrat; fr. -ique). De autocrație: guvern autocratic. Adv. În mod autocratic.

10. [MDA2] autocraticesc, ~ească a [At: (a. 1871) URICARIUL I, 130 / P: a-u~ / Pl: ~ești / E: autocratic + -esc] Autocrat (2, 4, 6).

11. [DOOM 3] autocratic (desp. a-u-to-cra-) adj. m., pl. autocratici; f. autocratică, pl. autocratice

12. [DOOM 2] autocratic (a-u-to-cra-) adj. m., pl. autocratici; f. autocratică, pl. autocratice

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] țucălar sm [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 89 / Pl: ~i / E: țucal […]
1. [DEX '09] ȚUCĂRĂ adj. (în sintagma) Fasole țucără = soi de fasole cu păstăile […]
1. [MDA2] țudulă sf vz țidulă 2. [Scriban] țudúlă, V. cedulă. 3. [DEX '09] ȚIDULĂ, […]
1. [MDA2] țufircă sf [At: ALR II, 6 420/386 / Pl: ~rce / E: ns […]
1. [MDA2] țuglui sn vz țugui1 2. [DEX '09] ȚUGUI, țuguie, s. n. Vârf de […]
1. [DEX '09] ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia. 2. […]
1. [DEX '09] ȚUGUIAT, -Ă, țuguiați, -te, adj. Ascuțit, prelungit în formă de țugui. – […]
1. [DEX '09] ȚUGUITURĂ, țuguituri, s. f. (Rar) Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro