Definiție și ce înseamnă autobus

1. [DEX '09] AUTOBUS s. n. v. autobuz.

2. [MDA2] autobus sn vz autobuz

3. [CADE] *AUTOBUS (pl. -usuri) sn.🚗 Omnibus automobil (🖼 270) [fr.].

4. [DLRLC] AUTOBUS, autobuse, s. n. Autovehicul cu caroseria de dimensiuni mari, întrebuințat la transportul în comun al unui număr mare de pasageri. – Variantă: autobuz s. n.

5. [DEX '09] AUTOBUZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u-. – Var.: autobus s. n.] – Din fr. autobus.

6. [MDA2] autobuz sn [At: SEBASTIAN, T. 13 / P: a-u~ / V: (înv) ~us / Pl: ~e / E: fr autobus] Autovehicul închis, folosit pentru transportul în comun al unui mare număr de persoane.

7. [DEX '98] AUTOBUZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u- – Var.: autobus s. n.] – Din fr. autobus.

8. [DLRLC] AUTOBUZ s. n. v. autobus.

9. [DLRM] AUTOBUZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, suspendat pe șase pînă la zece roți pneumatice, întrebuințat pentru transportul urban sau interurban în comun al unui număr mare de pasageri. [Pr.: a-u-. – Var.: autobus s. n.] – După fr. autobus.

10. [DN] AUTOBUZ s.n. Autovehicul închis, folosit pentru transportul în comun al pasagerilor. [Cf. germ. Autobus, fr. autobus < auto(mobile-omni)bus].

11. [MDN '00] AUTOBUZ s. n. autovehicul închis care asigură transportul în comun. (< fr. autobus, germ. Autobus)

12. [DCR2] autobuz-dormitor s. n. ◊ „Pentru cazare, în afară de căsuțe, ei au la dispoziție și zece... autobuze. Scoase din uz, ele au fost amenajate chiar de părinții copiilor, în timpul lor liber, în tot atâtea dormitoare cochete. Atât de mult le plac pionierilor autobuzele-dormitoare, încât cu greu se lasă convinși cei care «pică» la sorți în căsuțe.” Sc. 5 VIII 75 p. 5 (din autobuz + dormitor)

13. [DCR2] autobuz-școală s. n. ◊ „Pentru suplimentarea parcului de autobuze (de pe liniile centrale, în special) I.T.B. a luat măsura de a introduce în traseu, în orele de vârf, 60 de autobuze-«școală». Sunt conduse chiar de instructorii școlii de șoferi profesioniști din I.T.B.” R.l. 20 XII 77 p. 5 (din autobuz + școală)

14. [MDO] autobus, pl. autobuse

15. [IVO-III] autobus, -se.

16. [DOOM 3] autobuz (desp. a-u-) s. n., pl. autobuze

17. [DOOM 2] autobuz (a-u-) s. n., pl. autobuze

18. [Argou] a face cezariană prin autobuze expr. (adol. – d. hoți) a fura din poșetă prin tăierea acestora.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] san-pan pnh [At: FURTUNĂ / A: nct / E: pn sam pan] (Reg) […]
[DE] SAN REMO sau SANREMO, oraș în NV Italiei (Liguria), situat pe Riviera dei Fiori […]
1. [DEX '09] SANCULOT, sanculoți, s. m. (Rar) Denumire dată revoluționarilor în timpul Revoluției Franceze […]
1. [MDA2] sansandic av [At: LEXIC REG 10 / E: mg szántszándékkal] (Reg) În mod […]
1. [DEX '09] SANSCRIT, -Ă, sanscriți, -te, adj. (În sintagma) Limba sanscrită (și substantivat, f.) […]
1. [MDA2] sanscritic, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. I, 9/3 / V: (înv) senc~ / […]
1. [MDA2] sanscritist sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~iști / E: ger Sanskritist, fr […]
1. [DEX '09] SANSCRITOLOG, sanscritologi, s. m. Specialist în limba și literatura sanscrită. – Din […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro